Vlad Soare: “Cu cât e mai multă lume în public, cu atât devii mai curajos, mai fericit”

Are 13 ani și jumătate și a câștigat mai toate concursurile de chitară clasică organizate în țară pentru categoria vârstei lui. Ba chiar de curând, a câștigat un concurs la Oradea, dar pentru că avea cu 6 luni mai puțin decât vârsta minimă, nu a putut primi marele premiu. Vlad Soare este un băiat încrezător, știe că e bun în ceea ce face, dar exersează zilnic pentru a ajunge cel mai bun. Se visează câștigând cele mai importante concursuri din lume, iar pe scenă se simte cel mai bine, mai ales în fața unui public numeros. Am povestit cu el despre concursuri, muzică rock și alte pasiuni. Vă invit să cunoașteți un tânăr foarte talentat.

DSC_0861

De cât timp cânți la chitară? Cum a început totul?

Am început în 2007, eram elev în clasa I la Școala Elf, trebuia să aleg un instrument muzical, pentru că au descoperit că am ureche muzicală. Am ales chitara. De atunci, exersez la chitară îndrumat de profesorul Ștefan Trifan.

Ce-ți place cel mai mult să cânți ?

Nu am nicio preferință, dar îmi place când cânt “Tango en skai” de Roland Dyens, un compozitor american.

Care sunt artiștii tăi preferați?

Nu am artiști preferați, nu mă inspiră nimeni. Îmi place să ascult rock, îmi plac trupele Nirvana, AC/DC, Pink Floyd, RHCP.

Care a fost primul concurs la care ai participat?

Primul concurs a fost chiar la jumătate de an după ce am început să învăț să cânt la chitară și l-am câștigat, la Sibiu, în 2007 (n.r. Concursul de Național de Chitară “Timotei Popoviciu”).

Aveai doar 10 ani când ai participat la un concurs în Polonia, ai fost cel mai tânăr concurent. Cum te-ai simțit?

A fost bine, m-am simțit bine. A fost prima ieșire din țară. Aveam mai multe emoții atunci, acum le stăpânesc când sunt pe scenă.

Încrezător din fire, Vlad mi-a spus că nu mai are emoții deloc, lucru confirmat de Camelia Soare,  mama lui: “nu mai are emoții la concertele cu public larg sau în situații informale, însă la concursuri, în fața juriului, emoțiile sunt inevitabile”.

Ai mai cântat și în alte țări?

Am cântat în Serbia, la Belgrad și în Germania, unde este unul dintre cele mai mari concursuri. Acolo am luat locul 6 la categoria mea. Concursul a fost anul acesta în iunie.

Cânți la aceeași chitară primită la 10 ani, comandată la Focșani?

Da, sunt foarte mulțumit de ea, am mai avut și altele primite la concursuri, dar erau mai slabe. Le-am vândut prietenilor care voiau și ei să învețe să cânte la chitară. Le mai dădeam și sfaturi.

Îți plac și alte instrumente?

Am făcut doi ani de pian la liceul de muzică, am învățat baza, dar atât. M-am transferat înapoi la Școala Elf, pentru că acolo în afară de muzică nu făceam altceva. Mi-a prins bine partea de teorie muzicală, dar voiam să învăț mai mult și din alte domenii.

Am aflat că ai participat și la concursuri de matematică, unde ai avut rezultate bune. Mai participi?

Nu, nu mai am timp acum să mă ocup de matematică, la concursuri am participat în clasa I. Acum studiez în fiecare zi la chitară. Uneori exersez mai mult, mai ales înaintea concursurilor și festivalurilor, ajung să cânt și cinci ore pe zi, dar dacă nu sunt concursuri, am zile în care studiez doar o oră pe zi.

În timpul liber ce faci, ce pasiuni mai ai?

Îmi plac mult jocurile. Și jocurile pe calcutalor, dar îmi place și fotbalul, baschetul, înotul. Am destul de mult timp liber, pentru că-mi fac singur programul la chitară.

DSC_0858

Ce te vezi făcând când vei fi mare?

Aș vrea să continui cu chitara. Pianul nu mă atrăgea. Vreau să cânt la chitară, nu să predau. Îmi place pe scenă, mă simt bine, mai ales când sunt mulți oameni. Cu cât e mai multă lume în public, cu atât devii mai curajos, mai fericit.

La ce concursuri îți dorești să participi?

Sunt două concursuri foarte mari în lume, unul în Statele Unite, celălalt la Koblenz în Germania, dacă le câștigi la cea mai mare categorie, devii celebru și ai sponsorizări.

 *

Mama lui Vlad mi-a mai dezvăluit faptul că îl încurajează pe tânărul artist să fie mai comunicativ pe scenă. “Munca la chitara clasică e grea, e strict tehnică, el se gândește mereu la următoarea mișcare în timp ce cântă. Nu te încurajează nimeni să comunici, să prezinți puțin publicului ce vei interpreta. Vreau să mă ocup de partea asta cu el”, mi-a explicat Camelia Soare.

75679_1668806997855_1167738033_1856000_6293295_n[2]

Născut în 18 august 1999, Vlad Soare începe studiul chitarei în 2006 la vârsta de 7 ani sub îndrumarea profesorului Ştefan Trifan. În prezent este elev în clasa a VII al “Școlii Elf” din Cluj Napoca şi membru activ al Asociaţiei de Chitară Transilvania.

În cei șase ani de chitară, juriile au apreciat prestaţia sa oferindu-i peste 40 premii, dintre care 20 premii I, premii speciale ale juriului, dar și premii de excelență.

A urmat cursuri de măiestrie susţinute de interpreţi şi profesori de renume mondial precum: Gabriel Bianco, Eugen Mang, Gerhard Reichenbach, Susana Prieto,Andrea Bozoki, Liviu Georgescu, Joseph Urshalmi, Ulrich Muller, Claire Stancu Delerue, Podhorsky Gabor, David Pavovlits, Giovani Grano, Sebastian Montes, Rafael Aguirre etc.

Sursa foto: Arhivă personală Vlad Soare