Ora 14.40 păsărelele cântă energic, voios, ca la 6 dimineața. Cer senin în iunie, cu nori albi, pufoși, care se pierd printre vârfurile brazilor înalți și deși. Nu mai ai nevoie de parola la wi-fi să-ți dai check-in la cota 1.671.
Așa arată un loc privilegiat, în care natura se întâlnește cu istoria. La 30 de kilometri de Sibiu, în stațiunea montană aflată la cea mai mare altitudine din România, liniștea e o stare de spirit.
Îți amintește de cei 3 mușchetari ai culturii, care apar în Jurnalul de la Păltiniș a lui Liiceanu și repet epitaful pe care Constantin Noica își dorea să-l imprime pe frontispiciul Școlii de la Păltiniș: Nu se știe cine dă și cine primește. Am pornit instinctiv în căutarea cămăruței de 8 m pătrați de la etajul vilei (denumite mai apoi Vila Noica) în care știam că a locuit cât timp s-a retras la Păltiniș, pe drumul ce urcă de la Hohe Rinne Păltiniș Hotel&Spa, fără să o localizez exact. “E prima vila din lemn, la 50 de metri distanță de aici, dar acum e închisă turiștilor, la fel și schitul de alături. Noica va apărea în volumul II din Istoria Păltinișului”, îmi explică apoi Daniel Țepeș, noul proprietar al Hohe Rinne Păltiniș Hotel&Spa.
200 de locuri de cazare în 88 de camere. O echipă cu 88 de angajați. 25.000 de turiști în primul an de la modernizare, din care un sfert sunt străini. Un proiect de reabilitare în valoare de peste 4 milioane de euro, principala sursa de finanțare fiind fondurile europene. Grad de ocupare de 45% – așa arată astăzi, după renovare.
120 de ani de la înființare
Întoarcerea la numele istoric al Păltinișului asociat lânga numele nou repoziționează stațiunea recreativă pe coordonatele istoriei. Înființată în 1891 de Asociația Carpatină a Turiștilor din Transilvania, alături de comuna Cristian, numele de Hohe Rinne a fost dat după izvorul din apropiere. Cu ocazia aniversării a 120 de ani de la înființare, medicul clujean Mircea Drăgoteanu a lansat volumul I din monografia: Istoria Păltinișului. A fost o dată Hohe Rinne și a exemplificat principale momente istorice. “Aici găsiți povestea oamenilor care l-au iubit și înființat. Istoria oamenilor dau importanță locului. Cei care înțelegeau ce simțeau cei care veneau la recreere sau la sanatoriul de aici”, povestește dr. Mircea Drăgoteanu, autorul lucrării.
Denumirea germană a staţiunii Păltiniş a fost dată de izvorul Hohe Rinne ce se regăseşte şi azi în zonă, pentru ca ulterior să fie schimbată în Păltiniş, nume care provine de la vârful montan cu acelaşi nume, având la origine paltinii care creşteau în localitate. Dintre întemeietorii staţiunii Hohe Rinne, o contribuţie majoră au avut avocatul dr. Carl Conradt, primul preşedinte la nivel naţional al Siebenbürgischer Karpathenverein (S.K.V), medicul militar general dr. Julius Pildner von Steinburg, cel care a propus înfiinţarea staţiunii, şi inspectorul financiar Robert Gutt, preşedinte al S.K.V Sibiu şi cel care a coordonat dezvoltarea staţiunii în primii săi ani. Construcţia primelor clădiri din Hohe Rinne – Păltiniş a început în 1892, cu arhitectură inspirată de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac, “Casa de Cură Hohe Rinne” (“Kurhaus auf der Hohen Rinne”) şi “Casa Monaco”, fiind astăzi considerate monumente istorice ale locului. Volumul acoperă perioada de la înființarea stațiunii până la finalul primului război mondial.
[easyrotator]erc_63_1402978511[/easyrotator]
La evenimentul care a avut loc în sala de conferințe “Constantin Noica” a hotelului au participat aproximativ 150 de invitați, printre care și reprezentanții oficialităților din Sibiu: prefectul Ovidiu Sitterli și Consulul Republicii Federale Germane la Sibiu, Judith Urban, care a subliniat importanța comunității germane la începutul secolului XIX în dezvoltarea stațunii Păltiniș, în primele decenii de la înființare. Daniel Țepeș, acționarul majoritar al Hohe Rinne Păltiniș Hotel & Spa și gazda evenimentului a menționat importanța Păltinișul pe harta turismului din România. Au mai participat Ioan Ciolan, directorul Ambient, partener exclusiv al Hohe Rinne Păltiniș Hotel & Spa la acest eveniment, reprezentanți ai SKV, oameni de afaceri care au contribuit la dezvoltarea stațiunii, primarii principalelor localități din Mărginimea Sibiului, precum și oameni de cultură și de afaceri din Sibiu. Ziua s-a încheiat cu un cocktail în restaurantul Conradt la care atmosfera a fost asigurată de ansamblul popular „Junii Sibiului” și de formația „3 O’clock” din Cluj-Napoca.
Turiștii străini caută instinctiv valorile istorice și culturale
Hotelul de 3 stele apare clasat în caietul turistului cu 4 reale și cu Spa de 5 stele, un resort care reface sclipirea unui loc de vacanță în special pentru turiștii străini. “Orice om civilizat apreciază istoria. Păltinișul a fost abandonat de 20 de ai din cauze care nu merită menționate. Stațiunea a reînviat în mai puțin de un an. Gradul de ocupare era sub 10%, iar de când l-am preluat avem 45%, în primul an de la renovare. Am avut 25.000 de turiști într-un an, cât n-a avut hotelul în ultimii 10 ani. De ani buni aici istoria nu a fost valorificată”, povestește Daniel Țepeș.
Omul de afaceri mai spune că 25% dintre turiști sunt straini și vin în lunile iulie-august. “Turiștii străini caută instinctiv valorile istorice și culturale”, spune Țepeș.
Tot el mărturisește care este cel mai important aspect în acest segment turistic: “Echipa e cel mai important lucru din domeniul ospitalitații, ea este sufletul hotelului. Am preluat hotelul cu 20 de angajați și acum avem 88. Strategia noastră de marketing sunt cei 25 de mii de oameni care au trecut pe aici. De asemenea, canalele de vânzări online unde hotelul nu exista. Așa am ajuns ca în 2 luni de vară să avem anul trecut peste 30 de naționalități, din Coreea de Sud, până în Norvegia, Suedia, Statele Unite sau Israel. Nu mai vorbesc de germani italieni sau austrieci”.
De ce Păltiniș: “Punctele forte ale locației sunt exact cele pe care eu, ca turist, le caut. Aici avem două mari avantaje strategice: natura și istoria. Iubitorii de munte care vor să asculte păsărelele vin la Păltiniș. Alte resorturi străine dau bani pentru a improviza aceste sunete”, punctează omul de afaceri ca fiind atuurile locației.
Cât privește susținerea autorităților în acest demers: “Deschiderea autorităților sibiene este mai mare decât în București”. Daniel Țepeș susține că a fost ofertat și de firme de management internaționale sau în franciza care au dorit să preia hotelul. “Dar nu se potrivește. Păltinișul e o poveste unică, la fel ca marile hoteluri din Elveția care se vând singure”. De altfel, și muzica este preluată de la un canal elvețian pentru a seta stiluri diferite pentru fiecare zonă.
Hotelul se mai remarcă prin investiția pentru zona dedicată copiilor și pentru Spa. Directorul hotelului spune că a finalizat aici modernizarea, iar în perioada urmatoare se va focusa pe refacerea întregii stațiuni. “Sunt obligat moral să dezvolt toată stațiunea. Societatea mai deține active aici, inclusiv cele 2 monumente istorice care au mai rămas în stațiune. Acestea sunt direcțiile pe urmatorii ani”.
O zi care rememorează istoria locului nu se putea încheia altfel, decât cu o ploaie zgomotos de răcoroasă, care face loc, într-un final, câtorva raze de soare să apună în voie printre brazi.
Text și credite foto: Alina Mihuț
