A fost un an plin, pe fast forward. Drumuri, proiecte, oameni și multă muncă – toate au venit la momentul potrivit. Am scris despre mulți și multe. Pe unii/unele (situații, personaje) le-am ironizat. Uneori am fost sarcastică. Alteori posibil chiar răutăcioasă. Așa, puțintel, prin cuvinte și subînțelesuri. Pentru cei ce au avut ochi să le vadă. Pentru cei ce au avut deschiderea să le priceapă.
Trăgând linie, am ajuns însă la concluzia că ALL I NEED IS LOVE. Și un șnițel cu salam, iz de morcovi și dressing de raci. Că tot e la modă Masterchef și bucătăria fusion. Cam așa s-a desfășurat anul meu. Cu produse autohtone deghizate în specialități gourmet sau orientale. Am luat de la fiecare ce e mai bun. O mângâiere, o vorbă bună, o idee genială sau un șut. Pentru o oră, o zi sau o noapte, toate au fost un plus și toate s-au tradus printr-o iubire. Mai mica sau mai mare, platonică, prietenoasă sau nebună.
La final, am ieșit pe plus. Cu dragostea. Cea de care am ales să mă bucur, a oamenilor frumoși care mă înconjoară și la care nu aș renunța pentru nimic în lume. Sună a clișeu. Posibil să fie. Însă sufletul meu știe mai bine. Zburdă nebun de fericire și e mai plin ca niciodată. Am ales să trăiesc acum și aici și am realizat că cele mai frumoase arabescuri de iubire sunt cele de acum.
Dragă Moș Crăciun, pentru că ai fost atât de harnic și mi-ai trimis toate darurile în avans, îmi doresc să le lași celor goi pe dinăuntru prospectul iubirii. Mulți par a fi uitat modul de utilizare, reacțiile adverse și mai ales, cum se păstrează aceasta.
PS. Consumul excesiv de iubire NU dăunează grav sănătății. Dimpotrivă! Look at me!