Cea mai metropolă prin care mi-a fost dat să păşesc – că altceva nu am fost în stare să fac zi şi noapte, furată de arhitectură, străzi înguste şi culori – este Lisabona, iar toată povestea a avut loc în primăvara lor (încă iarnă la noi) din 2009. Am scos de la naftalină fotografiile (chiar a trebuit să resuscitez un laptop pentru asta), dar şi naivitatea cu care fotografiam lucrurile/locurile. Alte oraşe vizitate apoi au fost încadrate mai mult arhitectural, decât inocent. Aşa că vă destăinui prin fotografiile ce urmează nu doar povestea lui Pete, o mascotă simpatică ce m-a însoţit, ci şi stilul visător ce mă încerca pe atunci şi la care mă gândesc serios să revin, de data asta cu o mascotă mai… extraterestră. Dar lăsăm această poveste pe mai târziu. Deocamdată, vă invit alături de Pete în plimbarea ei spre şi în Lisabona:
[easyrotator]erc_23_1416475920[/easyrotator]
Foto: Diana Câmpean
