Despre foști… nu(mai) de bine?!

fostiZiua 1 după despărțire. Cu ochii roșii, sufletul zdrobit și păpușa voodoo confecționată cu mare trudă (lângă o sticlă, două, trei de prosecco/whisky), îți suni prietenele. Simți nevoia să te destăinui, să-l faci cu ou și cu oțet, să-ți verși amarul dar, mai ales, simți nevoia să-ți cânte cineva în strună. Cine poate fi mai potrivit decât suita de „balaure”?

Ele își fac datoria mai bine decât cel mai devotat SPP-ist. Îi atribuie apelative (mai mult sau mai puțin) ortodoxe, elaborează strategii de nimicire a inamicului, te hrănesc, îți ridică moralul.

Revenind însă la oaia neagră, fostul (soț/iubit), m-am întrebat de multe ori cât adevăr zace în bine cunoscuta vorbă din popor: de la iubire la ură e doar un pas?

Pasul în care el calcă strâmb, pasul în care îți dai tu seama că nu v-ați potrivit niciodată, pasul în care realizezi că poți și vrei mai mult.

Te frustrează faptul că ai pierdut timpul, că te-ai dedicat unei cauze pierdute, că ai luptat împotriva morilor de vânt. FYI – iubirea nu învinge tot. Nu în lumea nebună în care trăim. Și cu atât mai puțin atunci când iubirea adevărată vine dintr-o singură direcție. Sau poate nici măcar…

Cred însă că ură – e prea mult spus. Chiar și în cele 48 de ore critice după momentul rupturii.

Fie că motivul despărțirii a fost unul light – nepotrivire de caractere sau o trădare soldată cu un adevărat spectacol în care șansele să-i spargi timpanele au fost extrem de ridicate, cu omul respectiv ți-ai împărțit viața. De la cana de cafea, până la conturile bancare sau salteaua Tempur. Se cade așadar să-l creionezi ca un adevărat terorist (sentimental)? Oh, DA! Te-a rănit. Asocieri de cuvinte pe care nu știai că le ai în vocabular țâșnesc precum cea mai spectaculoasă fântână arteziană. De la animale domestice la jargoane, de la adjective la apelative, toate se abat asupra bietului condamnat.

Cert este că expunându-i clar și răspicat toate defectele și înfigând ace în păpușa voodoo, există mari șanse să te simți mai bine, pe moment.

Posibil să îți fi închipuit chiar și scenarii macabre cu el în locul vrăjitoarelor condamnate de Inchiziție, ori cel puțin torturat și jupuit. Nimic rău până aici!

Trecând peste toate acestea, în final, #numaidebine. Măcar în lumea virtuală!

Sursă foto: vi-sualize.us