Ce ţi-e şi cu începutul noului an, cum vine el aşa şi te dezorientează. După Crăciun şi Revelion, evenimente încărcate de pregătiri, activitate, distracţie şi relaxare, te trezeşti în mijlocul unui mare blank. Bine, sărbătorile se mai prelungesc şi cu Boboteaza (apropo, unde e gerul?) şi cu Sfântul Ioan, motiv clar de închinat (încă) un pahar, în prea multe case ale românilor.
Pe lângă semnificaţia sărbătorilor în sine, pentru noi, toţi, această perioadă înseamnă şi timp liber. Orientaţi şi descurcăreţi, facem cumva să avem măcar o săptămână carefree, în care să nu trebuiască să îndeplinim vreo îndatorire de serviciu. Adunând zilele nelucrătoare din oficiu, cu oareşce zile de concediu rămase sau cu „liberele” acordate prin bunăvoinţa conducerii, o punem de o vacanţă. Aici mă refer la cei care prestăm pentru alţii, restul fiind norocoşii care-şi scriu singuri povestea vieţii muncitoreşti.
Concediile sunt efectuate pe parcursul întregului an, cu precădere în perioada verii, însă atunci, pentru a avea companioni de hoinăreală, trebuie să-ţi sincronizezi time off-ul cu cel al partenerului de cuplu/ prietenilor/ naşilor/ finilor/ rudelor/ altor membri ai reţelei sociale. Însă, pe perioada sărbătorilor de iarnă, cam toată lumea e liberă, binedispusă, pusă pe party mode, dornică de urzit planuri şi de interacţiune. Şi ce bine mai e! Dar, aproape injust, praful magic se risipeşte în cele din urmă şi trebuie să o luăm din nou pe calea bătătorită, ce nemilos se întrezăreşte. Totuşi, reintrăm serios în pită cam din 7 ianuarie, aşa, să o întindem cu voia bună cât putem.
Bine, bine, reluăm, dar ce? În conştiinţa fiecăruia s-a întipărit faptul că noul an trebuie să aducă ceva schimbări, că ar fi cazul să ne setăm niscaiva obiective sau măcar să sperăm mai cu foc că ceea ce nu s-a realizat în trecut, va prinde contur acum. E acel elan de început, când vrei să faci ceva notabil, când simţi nevoia de ceva proaspăt, te înfoi tot şi vrei să devii mai bun, well, keep calm, invariabil ne va mai trece din entuziasm.
Practic nu s-a schimbat nimic, Pământul se învârte mai departe, copacul nu a ciocnit paharul cu şampanie şi e încă în stand by cu înverzitul, iar sconcsul nu ştie că a trecut în noul an. Doar noi trebuie să facem bugete şi plan de activitate detaliat, cel puţin pe primul trimestru, să stabilim target-uri profesionale şi obiective personale.
Sper doar ca anul acesta, oricum ar fi el, să treacă domol, mult mai încet decât cel recent bifat. A, şi îi mai doresc sconcsului să fie la fel de fericit! : )
La mulţi ani!
Sursă foto: healthland.time.com, upmcmyhealthmatters.com, wariss.com
