Te iubesc! Câteva litere așezate într-o anumită ordine și totuși atât de greu de exprimat uneori. Semnificația acestor două cuvinte pare să aibă puteri ascunse, miraculoase. Așa să fie? Masaru Emoto susține că structura moleculară a apei se modifică la rostirea cuvintelor precum iubire, recunoștință. Omul este 70% apă, așadar, un simplu te iubesc ne poate modifica întreaga structură?
De regulă, ne amintim primul te iubesc… pe care l-am rostit sau care ne-a fost adresat. Emoțiile și fiorii ne copleșesc, palmele ne transpiră, pulsul atinge cote alarmante, iar inima stă să o ia la goană. Cum se face însă că ultimul te iubesc e total lipsit de substanță și se șterge subit din amintirile noastre? Dacă-l folosim prea des, devine un automatism și își pierde substanța, capacitatea de a ne modifica structura moleculară; dacă-l folosim prea rar, pare că nu-i atribuim importanța cuvenită.
Și totuși, nu alegi de cine/când te îndrăgostești, la fel cum nu poți să alegi dacă și când te naști sau când mori. Iubirea nu are nicio legătură cu rațiunea, cu logica. Scânteia apare (sau nu) în cele mai ciudate momente. Se spune că e chimie, o chimie mai specială însă, pentru că ingredientele sunt ascunse undeva în Univers, iar în momentele cheie ni se dă un strop din poțiunea magică.
Când e vorba de dragoste, pare că timpul funcționează ca un antidot, în loc să sporească sentimentul, îl viciază. De ce? Ca femei, începem să gândim, să analizăm. Cu scopul evident de a-l cuceri. Definitiv și irevocabil. Treptat, în loc să ne lăsăm duse de val, facem noi valuri cu nemulțumiri și decrete sentimentale impuse ca într-un regim autoritar. Toți visăm la jumătatea noastră. Ne facem scenarii, îi atribuim caracteristici: fizice, emoționale, trăsături de caracter. Fiecare pare că deținem un strop din nebunia lui Pygmalion: de a ne sculpta jumătatea ideală.
Uneori e greu să rostești aceste două cuvinte, ne împiedicăm în detalii, analizăm posibile reacții, elaborăm ecuații cu zeci de necunoscute. Logica nu funcționează aici.
Dacă simți că-ți crește pulsul când o/îl vezi… lasă-l să crească, nu fugi la medic să te repare!
Dacă nu-ți poți opri zâmbetul atunci când ești cu ea/el, nu-ți face griji pentru riduri, oricum vor veni, mai bine atribuie fiecărui rid un moment de fericire.
Dacă-ți vine să iubești cu voce tare, fă-o! Mâine s-ar putea să fie prea târziu.
Sursă foto: thelforlove.blogspot.com, okiraa.com, eyeforstyle.com
