Ce binecuvântat e un weekend prelungit, fie el şi rezultatul unui plan eşuat din cauza condiţiilor meteo. Patru zile de zburdat fără restricţii, în care în sfârşit poţi să faci tot ce doreşti. Dar ce-ţi place de fapt să faci?
E o întrebare la care mulţi nu au răbdare să sape suficient de adânc pentru a găsi un răspuns sincer. Ne dorim zile libere pentru a dormi îndestulat, pentru a recupera din activităţile pe care nu am reuşit să le prestăm, pentru a lâncezi la filme şi în general, pentru a nu face mare lucru. După câteva zile de stat “la bază”, plictiseala îţi dă târcoale şi începi să urzeşti planuri de deplasare, asta dacă nu cumva erau făcute deja. În funcţie de genul călătoriei, te întorci fie cam sătul de atâta inactivitate, sentimental acela din ziua cinci, şase a unui sejur, fie destul de obosit după ce ai alergat toată vacanţa ca să bifezi cât mai multe obiective turistice.
Sigur, orice rupere de ritm e binevenită şi te resetează oarecum, dar care sunt activităţile care-ţi gâdilă sufletul şi care întradevăr te relaxează? Acele preocupări care se pot strecura şi în cadrul unui program mai încărcat, iar dacă ai câteva zile pentru ele, cu atât mai bine. Le-am putea zice hobby-uri, deşi lumea s-a obişnuit să recite o înşiruire standard de activităţi în această categorie, gen călătoritul şi lectura, cam aceleaşi persoane care au ca mâncare preferată cartofii prăjiţi.
Consider că preocupările care îţi dau şansa să te întâlneşti cu tine sunt cele care ţin de creativitate, de artă de ce nu. Un termen delicat întrucât pare a fi rezervat doar anumitor persoane, uşor simandicoase, arta e modalitatea de exprimare a frumosului, nu a perfecţiuni. Aşa că denumirea în sine nu trebuie să ne dezarmeze, întrucât atunci când încercăm să ne manifestăm într-una din ramurile ei, suntem conştienţi că o facem la nivel recreativ, neavând pretenţiile celor care-şi câştigă existenţa în acest mod. Rezultatul trebuie să ne placă nouă, iar dacă avem nevoie de recunoaştere, sigur măcar familia va fi acolo, pentru susţinere :).
Cântă în voie chiar dacă mai dai rateuri, manevrează un instrument muzical chiar dacă uneori pierzi ritmul, scrie ceva chiar dacă câteodată textele nu se leagă, desenează chiar dacă nu eşti aşa de familiarizat cu regulile ce ţin de perspectivă, dansează fără a fi inhibat, creează o piesă vestimentară şi finiseaz-o cum te pricepi mai bine, meştereşte un obiect, fă poze prin care să-ţi exprimi trăirile, inventează un fel nou de mâncare.
Sportul poate fi şi el o modalitate de deconectare, dar nu mişcarea aceea „tre’ să merg la sală dupa job, că altfel îmi creşte fundu’ de la atâta stat pe scaun”, ci o activitate care eventual are legătură cu natura, ceva care te pune faţă în faţă cu tine, cu limitele tale şi-ţi permite un dialog intern.
Aşadar, închide ochii, inspiră profund şi întreabă-te: Scooby-Dooby-Doo who are you and what would you like to do ?
Surse foto: f.kulfoto.com, twisup.com
