Dizainăr este o echipă formată din doi designeri de produs, un designer de oferte și doi specialiști în comunicare, în total cinci idealiști care și-au dedicat cea mai mare parte a timpului reorganizării pieței de design din România, astfel încât designul românesc să încapă confortabil pe rafturi sau în casele voastre. Mihnea Ghilduș, designer și gospodar creativ, ne-a povestit astăzi despre acest proiect ambițios, născut din dorința de a folosi obiecte românești în proiectele de amenajare.
Pentru cititorii noștri, în câteva cuvinte, cine sunteți?
Echipa noastră este formată din câțiva tineri specializați în design de produs, design grafic, design ambiental, comunicare și PR. În principiu suntem 5, dar ne adaptăm la necesitățile pe care ni le pun în față evenimentele la care participăm sau pe care le organizăm. Asta înseamnă că ne extindem în funcție de eveniment și proiect. Echipa de bază este formată din Alexandru Ioniță – designer de produs și grafic designer, pe scurt: coordonatorul creației; Gabriela Tîrlie – designer de comunicare și PR; Alexandra Croitoru – designer de cuvinte; Andreea Celmare – designer de oferte și Mihnea Ghilduș- designer și gospodar creativ.
Cum a început proiectul Dizainăr?
Ideea a crescut treptat de la dorința de a folosi obiecte românești în amenajările pe care le făceam. În ultimii ani am lucrat ca designer de interior. Doar că în momentul în care am avut aceasta idee (2010), nu prea existau aceste obiecte și nu prea erau cunoscuți cei care le realizau. Între timp, găsisem un magazin cu obiecte de design pe o străduță pustie din Montmartre, în Paris, și a apărut sclipirea: “cât de frumos ar fi dacă și românii și turiștii ar avea ocazia să găsească astfel de obiecte inteligent create, cu o poveste frumoasa în spate, într-un magazin din România?”.
În iarna lui 2010 am făcut prima încercare, adunând câteva lucrări de artă (artiştii erau puţin mai bine reprezentaţi decât designerii în România la acel moment) şi foarte puţine lucrări de design. Dar o prezenţă timidă a designului nu îl scoate din anonimat.
Aşa că mi-am mai luat 2 ani de gândire şi de căutat atât oameni care să îmi împărtăşească pasiunea, cât şi designerii care să creeze obiecte. Din fericire, am descoperit că mulţi creau deja doar din pasiune şi nu aveau nevoie decât de un canal de comunicare mai bun.
Cum ajung designerii la voi? Există criterii de selecţie a lucrărilor din showroom?
În primul rând există un demers curatorial în care sunt implicați toți membrii echipei. Asta înseamnă că înainte de orice, trebuie să ne placă ceea ce vine la noi. Totuși, pentru ca un produs să “ne placă”, acesta trebuie să îndeplinească și câteva criterii simple:
- Să fie un obiect finit ce poate fi vândut (nu sunt suficiente schițe, randări sau machete)
- Obiectul trebuie să aibă o funcție
- Trebuie să fie ergonomic
- Trebuie să poată fi identificat un concept estetic
- Funcția declarată trebuie să fie respectată
- Trebuie să aibă un preț
- Trebuie să poată fi transportat în siguranță (să aibă un ambalaj)
- Trebuie să poată fi reprodus în serie (există și o secțiune de unicate, dar o tratăm separat
Cum se vând lucrările designerilor români pe care le ţineţi în custodie?
Pe scurt: din ce în ce mai bine. Avem deja colaborări durabile cu arhitecți și designeri care apreciază calitatea și inovația românească și folosesc produsele designerilor români în amenajări. Un alt punct important este că aceste lucrări pot fi cadouri pentru prieteni, familie, pentru oricine de fapt. Sunt lucruri utile, cu o gândire creativă în spate, iar asta le face diferite de tot ce există pe piață acum.
Ştiu clienţii să aprecieze valoarea unor piese unicat?
Clienții știu să aprecieze foarte bine valoarea obiectelor. Dar în fapt, doar cele mai puține sunt unicat. Scopul designului este să producă obiecte utile și frumoase pentru un public larg. Nu ne adresăm unei nișe de “cunoscători”, ci oricui apreciază gândirea logică și mai ales creativă ce se află în spatele unui obiect bine gândit, un obiect unde designul este folosit corect și conștient în procesul de creație.
Dar este la fel de adevărat că nu oricine apreciază aceleași obiecte și este posibil ca produsul plăcut și valorat la un preț foarte mare de o persoană care poate știe cât de greu este să fie creat, să fie complet neapreciat de cineva care nu înțelege conceptul sau procesul de creație ce se află în spatele lui.
Care sunt cele mai căutate lucrări?
În ultimul an, am constatat că vizitatorii noștri caută foarte mult corpuri de iluminat sau cadouri.
Aveţi şi comenzi ciudate?
Prin natura activității noastre fiecare comandă poate fi considerată “ciudată”. Nu avem piese de mobilier care se găsesc în orice magazin. Nu avem portofelele din mall și nici lămpile din magazinele de lămpi. Toate sunt puțin altfel.
Dar am avut și comenzi speciale la care a trebuit să ne punem creativitatea la bătaie și să creăm obiecte noi care să răspundă unui anumit brief. Unul dintre aceste proiecte este scaunul “Lana” creat pentru firma Photoliu. Este un scaun inspirat din tradiția românească, are 3 picioare și încă ceva… un spătar. Aceasta colaborare cu Photoliu și Lana, creatoarea de modă, a fost foarte interesantă și ne-a făcut să ne punem multe întrebări și să găsim și mai multe soluții noi. Ne plac aceste proiecte unde se caută noutate și inovație.
Cum decurge o zi la Dizainăr?
Ziua noastră e împărțită în două. În prima parte, dimineața, avem întâlniri, mergem prin oraș, rezolvăm clasicele lucruri administrative sau bem o cafea și luăm un mic dejun luung și relaxat. Dar asta depinde de fiecare în parte. De la ora 2 începe programul de birou, timp în care ne întâlnim cu designerii, cu cumpărătorii sau cu producătorii. Este de altfel și un timp în care putem să ne gândim mai liniștiți la ce urmează să facem în viitor sau proiectăm și noi produse ori dezvoltăm identități vizuale pentru clienți… fiindcă și noi suntem designeri și avem lucrări ce ne așteaptă.
Ce fel de evenimente se întâmplă la Dizainăr?
Am avut ocazia să participăm la Nopți ale Fotografiei, ale Agențiilor sau la Romanian Design Week, și am avut și vernisaje de expoziții și vizionari de filme, precum cea unde ne-am întâlnit acum 2 săptămâni.
Un eveniment recurent este “Design la rece” ce a ajuns la numărul 8 și are ca scop întâlnirea oamenilor din lumea creativă cu oameni ce știu mai multe despre alte lumi, să le spunem “complementare”, ca de exemplu: marketing, finanțe, vânzări, fotografie, organizare de evenimente, management, producție etc.
Unele dintre evenimentele cu care ne mândrim cel mai mult sunt participările la Salonul de Mobila de la Milano 2013 și la târgul de mobilier și amenajari BIFE-SIM 2013 sau Moș Dizainăr, târgul de Crăciun pe care îl organizăm în fiecare iarnă. În anul 2013 am organizat 24 de evenimente.
O serie specială de evenimente lansate de noi constă în licitațiile de design organizate alături de casa de licitații Goldart (www.goldart.ro). Am descoperit cu multă plăcere că iubitorii de artă apreciază foarte mult și piesele de design unicat sau care spun o poveste frumoasă prin formă ori utilitate, iar prețurile de adjudecare cresc uneori spectaculos în timpul licitațiilor.
Care consideraţi că e starea designului (de orice fel) în ţara noastră?
Probabil că cel mai bine ar fi să vorbesc despre designul de produs fiindcă acesta este cel la care mă pricep. Starea lui este încă destul de proastă. Dacă acum comparăm designul de produs din România cu cel din Germania, vom descoperi câteva lucruri interesante:
- Este posibil să folosiți produsele create designer români care lucrează acum în Germania. Sunt foarte buni profesioniști și în același timp foarte modești. Au ajuns atât de buni fiindcă au lucrat într-o piață în care există o industrie ce le înțelege utilitatea, le cere serviciile și îi plătește bine pentru ceea ce fac.
- Designerii români din România sunt foarte buni. Noi am descoperit, la Dizainăr, cel puțin 100 de oameni care creează design excelent în Romania. Doar că sunt foarte puțin cunoscuți iar industria nu le cere serviciile. Ei totuși se chinuie să creeze pe cont propriu. Și mai e ceva, probabil ca în acest moment în România sunt în jur de 1000-2000 de absolvenți de design de produs din ultimii 20 de ani. Dintre aceștia, nu știu dacă profesează 10% această meserie… nu de alta, dar nu este prea bine plătitaăla noi. În consecință, avem o țară de 20 de milioane de locuitori, din care 2000 știu cu adevărat cu ce se mănâncă designul și 200 îl profesează, adică 0,001%. Și cam acesta este și procentajul produselor cu design românesc pe care le consumăm în acest moment. Cifrele acestea sunt o estimare foarte superficială, dar chiar și o marjă de eroare de 100% nu schimbă prea mult rezultatul.
Dacă înțelegem faptul că tot ce ne înconjoară este design (în sensul de gândire logică ce integrează discipline precum tehnologie, ecologie, ergonomie, economie, estetică etc.), asta înseamnă că românii consumă doar 0,001% design autohton, preferând în restul de 99,99% din cazuri să cheltuie banii greu munciți pe design venit de Germania, Italia, Suedia etc. Diferențele sunt că cei care creează în acele țări sunt foarte bine plătiți, produsele sunt transportate până aici dar răspund nevoilor de acolo, firmele care le produc au costuri mai mari decât avem noi, iar importatorii adaugă comisioane peste prețul cu care ajunge produsul în Romania. Practic la final, noi dăm mult mai mulți bani pe un design importat când designerii noștri nu au ce lucra și trebuie să plece în Germania ca să profeseze acolo…
Aș spune că situația designului de produs în România este ironică.
De aceea am și început Dizainăr. De un an și jumătate de când avem magazinul, am descoperit un apetit extraordinar pentru consumul de design românesc. Acesta confirmă nu numai faptul că designul romanesc este bun, dar și că le place oamenilor care caută creație originală. Încă nu am avut nici un client nemulțumit și toate produsele care și-au găsit proprietari noi funcționează impecabil. Pot adauga aici și faptul că în jur de 50% din clienții noștri sunt turiști sau oameni din alte țări care trăiesc acum în România, lucru ce arată că ceea ce creăm este apreciat și peste hotare.
În plus, în ultimul an am constatat o creștere de 10 ori, față de anul trecut, a numărului de vizitatori și cumpărători. Dacă asta înseamnă că (cel puțin din punctul nostru de vedere) designul a crescut într-un an de la un consum de 0,001% la 0,01% , eu cred că suntem deja pe un drum foarte bun și trebuie să continuăm ce facem.
Și dacă indicatorii noștri nu sunt suficienți, ne putem uita la celelalte tipuri de design: grafic design, design vestimentar, design de interior, care au luat un avânt puternic în perioada de după anii 2000 iar azi au o poziție puțin mai bine marcată pe piață.
Cred că dacă oferim destul de multă vizibilitate fenomenului, cumpărătorii români și nu numai, vor cere design românesc din ce în ce mai mult și chiar îmi este puțin teamă că în acest ritm, în curând, cei 2000 sau 200 nu vom mai fi suficienți pentru a răspunde cererii.
Sursă foto: arhiva personală Mihnea Ghilduș
