Luna Bărbatului este un prilej de controverse. Este situată între Ziua Femeii și Ziua Copilului. Însă, de fapt, nu prea știm ce să facem cu Luna Bărbatului.
Dacă ne uităm la reclamele TV, am ajunge la concluzia că Luna Bărbatului este doar un prilej de băut bere cu prietenii, eventual, fără știrea nevestei și, tot eventual, să jucăm un fotbal în natură. Însă, în realitate, Luna Bărbatului este mult mai mult decât atât. Masculinitatea nu înseamnă neaparat stilul macho, care este mai degrabă o caricatură a ceea ce trebuie să fie un bărbat adevărat. Spiritul masculin înseamnă și niște valori despre care vorbim mai puțin. Așa ar fi spiritul fair-play, solidaritatea care evoluează în spirit de echipă și sinceritate.
Toate aceste valori pot să fie observate, de exemplu, în competiții sportive. Vorbim aici de sportul făcut pentru sport, sportul de masă. În competițiile pe bani sau pe foarte mulți bani, aceste valori sunt alterate, pentru că perspectiva câștigului financiar primează, este cea mai importantă motivație. De aceea, nu vreau să vorbesc despre Champions League la fotbal, ci despre miuțele de cartier sau despre concursuri de masă, gen Maratonul Făgetului la ciclism.
Valorile precum fair-play sau spirit de echipă nu au nimic regizat în ele. Competitorii – nu adversarii! – au același obiectiv: să termine proba. Ei nu sunt în lumina reflectoarelor și nu vor să facă niște gesturi demne de apreciere doar pentru a primi aplauze. De fapt, pe ei nu îi aplaudă nimeni și fac aceste gesturi pentru că sunt în competiție cu ei înșiși.
Personal, m-am bucurat de asemenea gesturi. Chiar la Maratonul Făgetului organizat de ClujulPedaleaza unde am și susținut evenimentul. Am pornit în Maraton cu o bicicletă neverificată destul și, probabil, insuficient de pregătit atât fizic cât și psihic. După circa două ore și jumătate de traseu, pe superbele dealuri împădurite de la marginea Clujului care domină orașul, dar și lacurile de la Ciurila, am căzut la una dintre coborarile mai tehnice, cum le numesc cei din Mountain Bike. Imediat, câțiva dintre colegii de competiție s-au oprit ca să își ofere ajutorul. Și asta deși, teoretic, eram concurenți. Am apreciat foarte mult gestul lor deși nu știam cum să mă adun. Când am reintrat în cursă, dupa câteva minute, am constatat că am pană. Decis să termin cursa, am pornit pe lângă bicicletă. Pe Golgota – cei care au fost acolo știu ce este! urcarea este făcută pe lângă bicicletă, din cauza dificultății traseului pe acest segment – un adolescent (concurentul cu numărul 432) s-a oprit ca să îmi ofere ajutorul său. Mi-a dat pompa lui, ca să îmi umflu roata. Însă pana era una serioasă. Nu aveam cauciuc de schimb. Roata se tot dezumfla, după câteva minute de pedalat. Tânărul care mă ajutase cu pompa a văzut dificultatea în care mă aflam și mi-a împrumutat pompa sa până la finalul competiției. Și asta deși, teoretic, ar fi putut să aibă și el nevoie de pompă, pe parcurs. Însă acesta nu a fost singurul gest frumos. Un alt concurent, domnul Lucian Ciupercă, care deține service-ul de biciclete de pe strada Albini, s-a oprit și s-a oferit să îmi schimbe el cauciucul defect cu unul de rezervă, pe care, prevăzător, îl luase cu el. Astfel, am reușit să termin cursa fără alte emoții. La final, m-am întâlnit cu colegii de suferință, la gulașul oferit de organizatori, unde un prieten, tată și fiul său, își savurau victoria. Era vorba de terminarea cursei în echipă. I-am văzut suferind pe traseu, pe Golgota, împreună, din cauza crampelor musculare și a deshidratării, însă voința lor de a termina împreună acest maraton a fost mai puternică decât aceste neajunsuri. Ca o paranteză, poate ar fi inspirată organizarea unei secțiuni dedicată echipelor tată – fiu sau tată – fiică.
Așa cum bănuiți deja, acest text nu este cronica unei competiții sportive, ci este vorba despre modul în care valorile despre care vă scriam la început sunt puse în practică, uneori, fără să ne dăm seama în mod conștient. Este o chestiune care ține de educație. Nu degeaba, britanicii spun că sportul formează caractere adevărate, iar unul dintre cele mai adevărate dictonuri latine era Mens sana in corpore sano.
Așa cum este în sport trebuie să fie și în viață. Dacă asemenea valori ar fi aplicate zi de zi, cu siguranță am avea o viață mai frumoasă. Valori precum fair-play-ul, spiritul de echipă și sinceritatea trebuie aplicate și în familie, dar și în afaceri. Ele ne pot întări convingerea că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă. Oamenii valoroși fac lucrurile să meargă, chiar și într-o Românie aflată în mare suferință în această perioadă. Acesta este spiritul care trebuie să caracterizeze Luna Bărbatului.
