Marius Bud aduce zâmbetul pe buze, prin metode tehnice. Este medic dentist, manager și cadru didactic la Facultatea de Medicină Dentară. A scris o carte de radiologie digitală, a lansat și coordonat proiecte și traininguri naționale, atât pentru studenți cât și congrese științifice pentru medici și…mai scrie și pe blog.
Printre activitățile în afara domeniului său, este un membru activ în cadrul JCI Cluj, unde, după ce a fost project manager pentru „International Summer School” şi “Tineri antreprenori” a lansat de curând proiectul Food Waste Combat, despre care aflați detalii mai jos și din clipul realizat cu echipa proiectului.
Cum a venit ideea Food Waste Combat?
Deoarece anul 2014 este desemnat de către Uniunea Europeana ca fiind anul de lupta împotriva risipei alimentare și pentru că am început să observăm și noi această problemă din jurul nostru, am inițiat această campanie JCI Cluj. Proiecte similare au fost derulate de JCI și în alte țări (JCI Izmir, Turcia) însă, axate pe campanii în supermarket-uri.
De ce ai ales să te implici sau cum te motivează tematica?
Unul din motivele importante este dorința de a acționa și a găsi soluții la problemele identificate. Risipa alimentară pare a fi ignorată sau percepută oarecum ca o normalitate, totuși s-a estimat un total de 1/3 din consumul de alimente este risipă alimentară, aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an (Studiul SIK, 2011). Conform Global FoodBanking Network (GFN), deșeurile rezultate în urma risipei alimentare (RA) reprezintă o problemă majoră la nivel mondial, dar cu toate acestea, această problemă de mediu poate fi transformată într-o soluție umanitară pentru a combate foametea la nivel mondial. Trebuie identificate modalități de atenuare și de creștere a gradului de conștientizare a societății asupra gravității problemei și includerea acesteia ca parte a soluției.
Prin contribuția fiecăruia dintre noi, putem face împreuna pași mari în ceea ce privește combaterea risipei alimentare.
Cât de greu e să implicați oamenii și companiile în campanie?
Spre bucuria noastră, numărul de persoane care s-au implicat în completarea chestionarului de analiză a problemei în Cluj-Napoca și în focus grupuri, a fost peste așteptările noastre. Într-adevăr, în etapa actuală a proiectului de atragere a companiilor și firmelor clujene pentru a deveni susținători, lucrurile merg mai anevoios. Suntem convinși că, pe măsură ce mesajul de reducere a risipei alimentare va deveni tot mai prezent, comunitatea de susținători va crește exponențial. Facem apel la presă și liderii de opinie clujeni să se alăture conceptului și campaniei noastre.
Care e interesul în Cluj până acum, raportat la alte orașe?
Feedback-ul primit pe diverse canale și de la diverse persoane este bun. În continuare, lucrăm la conceperea de materiale care să exprime clar, concis și logic impactul risipei asupra comunității și asupra fiecărui individ în parte și motivele pentru care e necesară reducerea risipei alimentare.
Care ar fi agenda campaniei în perioada următoare și principalele acțiuni?
Premergător campaniei am realizat un studiu la nivelul orașului Cluj-Napoca pentru a afla care este gradul de informare și părerea clujenilor despre acest lucru, rezultatele fiind diseminate în emisiuni TV și materiale scrise. A urmat apoi o perioadă dedicată construirii unor parteneriate cu firme care sunt interesate de subiect și pot sprijini campania iar de Zielele Clujului campania a fost lansata oficial prin participarea la Marșul de deschidere, un stand special instalat în Piața Muzeului pentru a atrage atenția opiniei publice asupra risipei alimentare. Există programate mai multe dezbateri publice cu parteneri, autorități și cetățeni interesați. Acestea sunt acțiunile programate peste vară, urmând ca din toamnă să elaborăm niște ghiduri și recomandări pentru reducerea risipei alimentare și să propunem acțiuni concrete.
Ce vă propuneți să obțineți la finalul proiectului?
Ne propunem ca la finalul anului cetățenii orașului să fie avertizați că risipa alimentară este o problema a comunității, încurajarea fiecăruia să identifice și să implementeze soluții de combatere și reducere.
Care este mesajul vostru către consumatori?
Haideți să găsim și să implementăm împreună soluții la risipa alimentară. Fiecare dintre noi să se gândească la acest lucru când gătește, merge la shopping și când deschide coșul de gunoi să arunce mâncare.
Care este amploarea acțiunilor la nivel european privind risipa de mâncare?
Risipa alimentară în țările industrializate este la fel de mare ca și în țările în curs de dezvoltare. În țările în curs de dezvoltare, peste 40% din risipa alimentară se întâmplă după recoltare și în timpul prelucrării. În țările industrializate, peste 40% din RA are loc la nivel de vânzare și la nivelul consumatorilor. Ca răspuns la apelul lansat de Uniunea Europeană pentru reducerea risipei de alimente, a fost lansat programul ”Gândeşte. Mănâncă. Economiseşte”, ce își propune ca din cele cinci milioane de tone de deşeuri de alimente care se strâng în fiecare an, să fie reduse la jumătate până în 2020.
Ești implicat în foarte multe activități profesionale și proiecte pe care le-ai coordonat, cum găsești resurse de energie și timp pentru fiecare?
Fiecare dintre noi alocăm timp și resurse proiectelor care ne incită și care ne aduc satisfacții. Dacă aceste proiecte găsesc răsunet și în persoanele din jur satisfacția este cu atât mai mare.
Autor: Alina Mihuţ
