Este frumoasă şi tânără, a absolvit Facultatea de Construcţii, dar şi pe cea de ştiinţe economice şi surprinde prin determinarea şi ambiţia ei. Alexandra Stoica, deşi pare greu de crezut la o primă vedere, este inginer de instalaţii, şi managerul executiv al unei companii clujene ce activează în proiectarea şi execuţia de lucrări de instalaţii în construcţii. Cu o dorinţă continuă de perfecţionare, Alexandra este hotărâtă când vine vorba despre activităţile profesionale, dar şi foarte amabilă şi deschisă în relaţiile cu ceilalţi.
În interviul de mai jos, vă invităm să aflaţi mai multe despre profesionistul care stă în spatele unui palmares impresionant de lucrări realizate în toată ţara, inclusiv proiectul Cluj Arena. Noi am vrut însă să surprindem eleganţa, delicateţea şi sensibilitatea ei, aşadar v-o prezentăm mai întâi în imagini, într-o altă ipostază.
[easyrotator]erc_73_1362554635[/easyrotator]
Sunteţi de profesie inginer de instalaţii şi economist şi conduceţi una dintre cele mai puternice companii din domeniul proiectării şi execuţiei de lucrări de instalaţii în construcţii. Cum sunteţi privită de către clienţii şi colaboratorii dvs., având în vedere că acest domeniu este în general vizat de bărbaţi?
Conceptul de femeie-inginer este unul interesant şi solicitant. Pare un domeniu eminamente masculin, astfel încât o apariţie feminină atrage atenţia şi intrigă de cele mai multe ori. Colaboratorii noştri ne dau credit atâta timp cât deţinem expertiza adecvată domeniului tehnic, şi sunt gata să ne susţină în proiectele şi demersurile noastre şi chiar să ne dea o mână de ajutor, dacă e cazul.
Acordaţi foarte mare importanţă specializărilor profesionale, având certificări pe partea tehnică, dar şi pe partea practică, ambele atât de necesare pentru conducerea unei companii de talia DAS Engineering Grup. Cum v-a influenţat diploma de economist EMBA modul de a conduce compania?
Experienţa de la Viena (EMBA) a fost una folositoare şi motivantă. M-a ajutat să-mi structurez cunoştinţele economice, să formulez mai eficient strategii de dezvoltare a companiei pe termen mediu şi lung şi să am o organizare mai eficientă a resurselor materiale şi umane de care dispunem ca şi companie. A fost o experienţă inspirată, cu multe input–uri în ceea ce mă priveşte.
Din întreg portofoliul realizat de compania dvs., care vă este cel mai drag proiect?
Din portofoliul de lucrări realizate, cel mai drag proiect este firesc, Cluj Arena. A fost un proiect provocator, inovativ şi care a solicitat o muncă de documentare susţinută pe toată durata implementării sale. Este tipul de obiectiv vedetă – cu care te întâlneşti rar pe parcursul profesional.
Cum vede o femeie de afaceri ca dvs. viitorul oraşului Cluj?
Sunt optimistă în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a Clujului. Oraşul nostru a fost numit pol de dezvoltare, împreună cu alte 6 oraşe importante ale ţării, fiind inclus într-un program studiu elaborat de specialiştii de la Banca Mondială împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, privind viitoarea strategie de dezvoltare spaţială a României. Deci cred că „viitorul sună bine”.
Care ar fi proiectul în care aţi dori să fiţi implicată chiar şi fără a fi plătită?
Alegerea e dificilă pentru că sunt câteva proiecte interesante care ar merita o implicare serioasă şi dedicată.
Considerând însă gradul de inovaţie şi implicaţiile asupra conceptului de sustenabilitate, precum şi faptul că este un proiect pilot la noi în ţară – doresc să mă implic, în viitorul apropiat, alături de echipa RoGBC (Romanian Green Building Council) la definitivarea proiectării şi execuţia conceptului Ecobibliotecii de la Cacica, jud. Suceava. Este primul caz de „living building project” – cu alte cuvinte o clădire care, ţinând cont de bio-caracteristicile climatului regional îşi procură energia doar din surse regenerabile, îşi captează şi tratează prin propriile mijloace apa şi funcţionează ca un ansamblu eficient şi ecologic.
Este o premieră pentru România, proiectul fiind de altfel destul de mult mediatizat de publicaţiile din branşa de arhitectură şi urbanism: Zeppelin şi Igloo. În plus este un caz de „best practice” care merită toată atenţia.
Conceptul de clădire verde începe să se impună şi în Europa. De ce clădiri verzi? Ce înseamnă pentru dvs. certificarea green pe care o veţi obţine în curând?
Într-adevăr, conceptul de „clădire verde” este unul din ce în ce mai actual. Este nu numai un trend ci şi o prioritate pe care toţi cei care suntem ocupaţi de sustenabilitate, nu numai specialiştii: ingineri sau arhitecţi – trebuie să o avem în vedere şi să o încorporăm în construcţiile viitoare. Prioritatea e determinată de resursele energetice limitate de care dispunem ca şi locuitori ai planetei – şi pe care este indicat să le utilizăm cât mai eficient.
Certificările Green – indiferent de sistem (pentru că sunt mai multe sisteme de certificare: ex. BREEAM, LEED, etc.) sunt extrem de importante, în măsura în care ele sunt aplicate just. Desigur, obţinerea unei astfel de acreditări este un deziderat pentru orice specialist preocupat de sustenabilitate; atât ca proces educaţional, cât mai ales – consider eu – prin prisma faptului că oferă expertiza necesară pentru a pune în practică cunoştinţele teoretice în sfera construcţiilor sustenabile, a clădirilor verzi şi a energiilor regenerabile.
Faceţi parte din Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj, unde sunteţi implicată în multe activităţi caritabile şi de volutariat. Care sunt cauzele pe care le susţineţi cu mare plăcere?
Personal, prefer cauzele de ordin civic. În acest sens am susţinut cu deosebită plăcere două dintre proiectele marca AFA Cluj: ideea de revitalizare a spaţiului public al Grădinii Botanice în 2011 – în cadrul proiectului „Un oraş pentru o grădină” şi în 2012 – ideea de promovare a vocii opiniei publice vis-à-vis de acţiunile instituţiilor şi organismelor publice în cadrul proiectului AFA „Clujul are atitudine”.
Ce vă pasionează, despre ce aţi putea discuta la nesfârşit?
Sunt pasionată de inovaţie, mediu şi tehnologie. În general, urmăresc cu interes tot ce apare nou în domeniul sustenabilităţii, al energiilor regenerabile şi al clădirilor pasive.
Cred că e un trend de care vom fi din ce în ce mai conştienţi în anii următori. Şi poate şi o datorie morală faţă de mediu şi generaţiile următoare.
Care este modelul dvs. de om de afaceri?
Modelul preferat de „business man” – este, fără îndoială, Richard Branson. Îmi place determinarea sa; este un om de afaceri căruia nu i-a fost frică să experimenteze, să varieze şi s-o ia de la început ori de câte ori împrejurările i-au fost nefavorabile.
Doamna preferată este însă „Doamna de fier” – Margareth Thatcher, pe care o admir la fel de mult pentru determinarea, consecvenţa şi încăpăţânarea de a reuşi, precum şi pentru capacitatea de a se impune într-o lume a politicii – care este, de asemenea, o lume eminamente masculină.
Care sunt sursele dvs. de inspiraţie pentru munca de zi cu zi?
Prefer diversitatea în activitatea mea. Nu sunt făcută pentru o muncă repetitivă, de rutină – de aceeea mă implic cu plăcere în proiectarea unei game largi de edificii funcţionale. Munca este inspiraţională pentru mine, în măsura în care este variată şi aduce cu fiecare proiect sau obiectiv ceva nou de învăţat şi aplicat.
*
5 lucruri preferate:
Locaţia ideală de vacanţă: Malta
Cartea de suflet: „Long way to Freedom: The Autobiography of Nelson Mandela”
Muzica favorită: Tango – Itzhak Perlman
Modalitatea de relaxare: sportul, mai ales înot, patinaj şi ski
Filmul preferat: „La Vita è Bella” al lui Roberto Benigni
Foto: Vasile Covaciu
