Despre Transilvania Fest, cu drag

Pamela_RatiuPamela Roussos Raţiu este Directorul Executiv al Ratiu Family Charitable Foundation în România, dar acum v-o prezentăm drept persoana din spatele evenimentului Transilvania Fest, care începe astăzi la Cluj-Napoca, umplând centrul oraşului pentru un weekend cu bucate şi produse tradiţionale transilvănene. Am stat de vorbă cu ea despre povestea acestui festival şi despre cum este văzută bucătăria românească la noi şi cum este primită peste hotare.

Din ce am observat, Transilvania Fest este un eveniment care a călătorit mult în ţară şi nu numai, startul fiind luat la Turda. Care ar fi, pe scurt povestea acestui festival? Cum a început?

A fost destul de interesant, am fost invitaţi de actualul primar din Turda, domnul Ştefănie, să organizăm festivalul acolo pentru a dezvolta turismul din regiune, atât pentru a pune în valoare contribuţia noastră la patrimoniul Transilvaniei, cât şi pentru a-i sprijini pe producătorii locali. Festivalul cu marca Turda Fest a fost un succes şi şi-a atins scopul. Dincolo de recordurile mondiale câştigate, pentru cele mai lungi lanţuri de ceapă, am devenit un brand.

Luna aceasta, festivalul se întoarce la Cluj-Napoca. Rămâne aici, mai călătoreşte? De ce aţi ales acest oraş pentru ediţia de anul acesta?

Anul acesta am fost invitaţi să fim parteneri ai Primăriei Cluj-Napoca, Consiliului Judeţean Cluj şi Produs de Cluj în organizarea festivalului. Cred că printr-un asemenea parteneriat, putem oferi comunităţii un eveniment de calitate.

Ce aşteptări aveţi de la Transilvania Fest la Cluj?

Suntem foarte entuziasmaţi de ediţia din acest an, mai ales că prin parteneriatul cu Produs de Cluj putem să extindem numărul de producători şi standuri pentru a aduce în atenţia publicului mai multe produse unice. Avem un program minunat pentru copii, workshop-uri de parenting pentru tinerele mame şi, desigur, spectacole de folclor internaţional pentru public. De asemenea, avem jurnalişti din Bucureşti şi din Marea Britanie alături de noi la  acest eveniment, aşa că ne aşteptăm la articole pozitive pentru Cluj şi promovare în mass-media.

Promovaţi, în primul rând, mâncarea specifică Transilvaniei. Care sunt cele mai apreciate produse?

Străinii sunt în principal atraşi de varietatea de legume proaspete. Va fi câte ceva pentru fiecare, aşa că veţi putea găsi o selecţie bogată de brânzeturi, carne afumată şi, bineînţeles, specialităţi culinare şi multe dulciuri.

galerie.20091116184239854

O întrebare mai personală, presupunând că aţi degustat de-a lungul timpului o sumedenie de bunătăţi transilvănene: care sunt preferatele dumneavoastră?

Îmi plac în mod special delicatesele ungureşti, îmi plac şi varietăţile de slănină şi preparatele din porc. Păstravul este preferatul meu, mai ales în crustă de făină de porumb.  Îmi place şi mămăliga, este simplu de pregătit. La partea de delicatese, îmi place extrem de mult carnea de vânat – este printre primele pe lista mea de favorite.

_VMP4543

Ce înseamnă, mai exact, gastronomie transilvăneană, atât timp cât vorbim de o zonă multiculturală?

Cred că tot ce ţine de gastronomie este în continuă schimbare. Străinii descoperă cu plăcere varietatea bucătăriei româneşti, vin cu interpretări diferite și se bucură de gusturile și aromele ei. Cred că în zilele noastre, mai ales datorită tinerilor bucătari, avem parte de o interpretare originală şi modernă a vechilor bucate. Bucătarii devin mai creativi, îi adaugă arome şi dau bucătăriei transilvănene o nouă direcţie.  Acest lucru este excelent pentru România,pentru că se pot păstra bucatele tradiţionale şi o parte importantă din patrimoniu.

În vremurile patronate de fast-food, sunt românii suficient de deschişi spre gastronomia tradiţională românească, ardelenească, în cazul acesta?

Este adevărat, fast food-ul a devenit popular printre români oricum, iar antreprenorii din domeniu au realizat că mâncarea de fasd-food trebuie să se schimbe şi să devină mai sănătoasă. Prin urmare, veţi observa că până şi la McDonald’s se adaugă bucate tradiţionale în meniul lor.

De asemenea, suntem tot mai preocupaţi să urmăm regimuri sănătoase, iar doctorii ne îndeamnă să ne întoarcem la ţară, să mâncăm hrană proaspătă, din grădinile gospodarilor, ceea ce ne face să punem din nou accent pe mâncarea pregătită de bunici.

Picture 151

Cum au fost „gustate” aceste mâncăruri în străinătate?

Aceasta este o întrebare interesantă. Din experienţa mea, mai ales în Marea Britanie, am observat un interes deosebit pentru bucătăria românească. De asemenea, sunt bucătari precum Paul Bloomfield, unul dintre invitații și partenerii noștri, de la Departamentul de Management în Domeniul Ospitalității al Universității Oxford Brookes, care prepară astfel de bucate şi le adaugă în meniurile firmelor de catering.

În trecut, am adus critici din domeniul culinar, care auDSC_0106 scris articole şi prezentări despre bucătăria românească pentru conferinţe. Totodată, persoane precum Excelenţa Sa Prinţesa Margareta, le oferă oaspeţilor săi străini o varietate de bucate tradiţionale româneşti.

Aţi fi surprinşi, dar chiar sunt produse româneşti care se vând la Fortnum & Mason în Londra şi care sunt considerate delicatese deosebite în Londra.

Cum a fost experienţa profesorul Paul Bloomfield de la Universitatea Oxford Brookes? Am citit că acesta a început să scrie o carte de bucate ardeleneşti şi, mai mult, a introdus în meniurile unor restaurante londoneze aceste reţete.

Paul a vizitat România şi a fost voluntar aici în ulimii cinci ani şi, la fel ca şi alţi experţi din domeniu, a înţeles importanţa şi calitatea aromelor pure din bucătăria românească.

Povestiţi-ne puţin şi de celălalt eveniment organizat de dumneavoastră, unul mai exclusivist, “Dinner in the Casino”. Cum se desfăşoară şi care este scopul acestui eveniment?

Oh! Acesta este unul dintre cele mai minunate evenimente. Precum ştiţi, cina anuală se referă în mod normal la “The Dinner in the Forest”, adică cina din pădure, dar de când Primăria Cluj a restaurat vechiul cazinou, anul acesta am simţit că este locaţia perfectă pentru acest eveniment. Am decis să ne concentrăm nu numai pe aromele delicate ale bucatelor transilvănene, preparate de Paul Bloomfield şi de echipa Oxford Brookers, dar şi pe arhitectul Lajos Pakey, care a proiectat clădirea cazinoului şi mai multe clădiri de valoare din Cluj. Avem multe surprize pentru invitaţi, dar le păstrăm secrete pentru eveniment. Despre ele se poate citi abia după. Tot ce pot să vă spun e că ne concentrăm în totalitate pe produsele româneşti şi bucătăria transilvăneană.

Sursa foto: Arhivă personală Pamela Raţiu

 

Diana Câmpean
Diana Câmpean

Am terminat jurnalismul și, deși ar fi putut să “mă termine” și el pe mine, mereu am mers mai departe mânată de gândul: “eu vreau să scriu!”. Și cel mai mult îmi place să scriu despre oamenii sinceri, despre cei care surprind și prin cele mai mărunte gesturi, cei care trec împăcați cu ei prin viață și care știu să viseze fără șovăieli.