Copacul este o fiinţă deosebită, atât prin utilitate, cât şi prin asemănarea vieţii şi năzuinţelor sale cu cele ale omului. Ia naştere dintr-o sămânţă şi se dezvoltă în timp. Cu cât prinde sol şi o climă mai propice soiului din care face parte şi beneficiază de o îngrijire adecvată, el creşte mai trainic, frumos şi util pentru toate sufletele. Crengile reprezintă etapa finală a creşterii sale (…) Frumuseţea sa o reprezintă florile, iar rodul creşterii sale sunt fructele pe care, cu o generozitate divină, le împarte cu oricine… Cam aşa sună doar câteva din cele mai frumoase paragrafe din cartea pe care Victor mi-a dăruit-o chiar astăzi.
Victor şi mai cum?! N-a scris pe coperta cărţii, alegând să lase în prim plan aceiaşi simplitate şi modestie care l-au caracterizat din totdeauna. Cartea lui, publicată la Editura Enmar sub titlul Copacul Fericirii sau Fericirea este un mod de viaţă, este o colecţie splendidă de reflecţii care ating aspecte variate precum: Căutarea fericirii, Gândirea pozitivă şi fericirea, Omul şi fericirea, Limbajul vieţii, Limbajul fericirii, Fericirea unei vieţi împlinite, Fericirea dăruirii, Modul de viaţă şi fericirea etc., toate reunite pe parcursul a 265 de pagini. Răsfoind cartea, te întrebi, inevitabil, de la bunul început, cine mai are vreme să mediteze la Fericire? Cui folosesc reflecţiile altuia despre Fericire? După secole întregi, în care diverşi iluminaţi au meditat intens la acest concept, de ce mai este nevoie de încă o carte pe această temă? Începând să parcurg volumul lui Victor, eu unul am perceput demersul său ca o invitaţie la o călătorie lungă, pe parcursul căreia am simţit elanul unui Om care pur şi simplu vrea să dăruiască din experienţa şi cunoştinţele sale.
Victor este un pribeag talentat care a umblat în multe locuri, a discutat cu oameni diverşi, bărbaţi şi femei, culegând impresii şi gânduri de profunzime pentru ca, în final, cu rafinament şi sensibilitate, să lege totul într-o poveste în care oricine se poate regăsi. Cu gândurile, aspiraţiile şi visurile pe care speră să le vadă, într-o zi, o minunată realitate. Am onorat invitaţia autorului şi m-am aşezat puţin lângă Copacul Fericirii pe care el a încercat să-l reveleze în cartea sa. M-am simţit bine la umbra lui, mai ales în condiţiile în care am realizat că, într-o lume atât de grăbită şi adesea superficială în trăiri şi simţiri, experienţa şi gândurile pozitive ale altora pot reprezenta comori pentru suflet. Ştiind că este ultima dată în această lună în care pot scrie despre suflete de milioane, am încercat să găsesc, în paginile cărţii, cum apar ele descrise. A întâlnit, oare, autorul aşa ceva în peregrinările sale prin lumea mare? Cum este femeia de milioane pe care el o prezintă cititorilor săi?
Asemeni Copacului Fericirii, ea are multe ramificaţii care merită explorate, descoperite şi preţuite în fiecare zi. Pe una dintre ele scrie cam aşa: O femeie adevărată nu îşi pune limite iubirii şi nu face discriminări între cei pe care îi iubeşte. Pentru ea, iubirea nu este un târg de genul: te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: Te iubesc pentru că te iubesc (…) Un alt lucru important pentru o femeie [de milioane] este unicitatea ei. Şi ceea ce contează cel mai mult cu privire la unicitatea unei femei este ca bărbatul să vadă acest lucru şi să o facă să se simtă mereu unică pentru el. Iar această apreciere vine din iubirea lui pentru ea. Dacă nu o iubeşte, îi va veni greu să-i observe şi aprecieze unicitatea. Aşadar, pentru a te bucura de o femeie de milioane, ai nevoie, întâi de toate, de nobleţea lăuntrică care te ajută să ai răbdare să o descoperi, să o iubeşti pentru ceea ce este, cu lumini şi umbre.
Mai presus de toate însă este nevoie să simţi că, dincolo de provocări sau momente grele, ea rămâne preţioasă pentru tine de aşa manieră încât îţi oferă tot timpul sens şi culoare vieţii. Parcurgând cartea lui Victor, am ajuns să cred că un asemenea nivel de simţire reprezintă, cu certitudine, o delectare irezistibilă. Aceasta este unică în viaţă, întrucât, prin ea, ai şansa să vezi mai bine, cu ochii sufletului, ce înseamnă de fapt un suflet feminin de milioane pe care nu ai cum să nu-l iei cu tine oriunde ai pribegi în această existenţă. Autorul a făcut-o şi el în felul său, motiv pentru care lecturarea unei carţi, foarte bune şi plină de candoare, este, de fapt, invitaţia la delectare cu fructele unor experienţe profunde pe care Victor, cu generozitatea-i caracteristică, le împarte cu oricine…
