Toată lumea ştie că la Cluj a început TIFF-ul, nu? Că mulţi au renunţat la leneveala de weekend şi nu s-au mai speriat de vremea rea, în favoarea filmelor de la TIFF, într-un prim weekend promiţător. Am reuşit să vedem şi noi câteva filme şi ne plănuim o săptămână plină.
Ziua de vineri mi-am petrecut-o la cinematrograful Florin Piersic, unde-am văzut, cu pauze scurte de respirat printre stropii de ploaie, trei filme din secţiunea Supernova.
Pe o stradă din Palermo/Via Castellana Bandiera
Debutul Emmei Dante în film ne pune în faţă o dramo-comedie comparabilă cu o ceartă în trafic. Două maşini se întâlnesc pe o stradă cu un sens despre care nu ar putea spune nimeni sigur că e unic, atât timp cât pe stradă sunt şi case care au acelaşi număr. Nimic deosebit până acum, dar la volanul ambelor maşini se află două femei încăpăţânate cât cuprinde. Aşa începe totul. Inclusiv un pariu, pus de localnici, pe tema cine cedează prima. După o poveste cu umor negru, finalul se transformă într-un gri neaşteptat.
Artificii în plină zi/ Black Coal, Thin Ice
În ’99, într-un orăşel din China, se găsesc într-un mod bizar bucăţi din cadavre, iar unul este identificat. Poliţistul care se ocupa de caz este împuşcat şi după 5 ani, fiind acum gardian la o fabrică, începe să investigheze de unul singur cazul rămas nerezolvat şi să descopere, cu o oarecare implicare personală, lucruri neaşteptate. Deşi nu i se mai dă nici o şansă şi i se reproşează că nu poate câştiga pariul cu viaţa, acesta reuşeşte. Umor negru şi aici, personaje misterioase, piste greşite şi intuiţie discretă. Mi-a plăcut, mai ales că m-a purtat cumva şi prin serialele mele preferate cu detectivi.
Vi är bäst!/Suntem cele mai tari
O producţie Suedia-Danemarca ce te înveseleşte încă de la început. E un film numai bun de încheiat o zi plină, care ne prezintă povestea deloc dramă a trei pre-adolescente ce se cam disting de restul prin stilul punk, dar se confruntă şi ele cu problemele specifice vârstei. Însă o fac mai uşor, simţindu-se cele mai tari şi nu se simt înfrânte nici măcar atunci când sunt date jos de pe scena unde încercau să concerteze. E drept, trupa lor e o ambiţie uşor naivă, dar punk’s not dead şi ele merg vesele mai departe în rebeliunea lor.
Film poster is not dead
Duminică am revenit la TIFF, după o sâmbătă ce nu mi-a permis. Înainte de a mă întoarce la filme, am văzut câteva afişe de film, din cadrul expoziţiei Film Poster is not Dead, care pot fi văzute în continuare la Muzeul de Artă. Afişele sunt realizate cu pricepere de studenţi cehi şi români.
Calvarul/Calvary
E poate cel mai bun film pe care l-am văzut anul ăsta, nu doar la TIFF. O poveste despre… ultimele alegeri şi lucruri pe care le face un preot, ameninţat cu moartea, fără a avea vreo vină. O săptămână de calvar interior, în care dă dovadă de înţelegere pentru cei din jur, o săptămână pe care şi-o petrece alături de fiica lui, care tocmai a avut o tentativă de sinucidere. Una în care fiecare zi îi aduce în faţă o altă problemă, un alt gând. Dar la final, singurul regret… e că n-a terminat de citit „Moby Dick”. Umor negru şi aici. Se potriveşte de minune cu numărul ediţiei. Iar „Calvarul” e un film ce se potriveşte cu orice suflet. Recomand cu 5 din 5 stele oricând.
Vocea celor neauziţi/La voz de los silenciados
A fost cât pe ce să nu-l văd şi tare rău mi-ar fi părut, pentru că e o bucurie de film trist. Bucurie, ca realizare, că e greu să stai să urmăreşti un film alb negru şi aproape mut, realizat în… zilele noastre. Unde mai pui că e la debut. Dar regizorul, prezent la TIFF, a făcut treabă bună cu echipa lui. Pe foarte scurt, e vorba de tinerii surdomuţi care sunt păcăliţi cu şcoli speciale pentru a ajunge cerşetori într-un mediu fără scăpare. Personajul central, Olga, ne poartă prin mintea ei şi cu siguranţă ne face să-i vedem cu alţi ochi pe surdomuţii care cerşesc în mijloacele de transport în comun. Filmul face parte din competiţia TIFF 2014 şi de la realizare, la subiect, zic c-ar avea şanse la ceva premiu.
Totuşi, e primul film din competiţie pe care îl văd, aşa că nu mă arunc cu păreri. Zile mai sunt şi filme la fel. Ar fi mare păcat să fiţi prin Cluj şi să treceţi indiferenţi pe lângă cinematografe. Programul TIFF!
