Pentru că iubim Clujul, am pornit în căutarea oamenilor cu poveşti frumoase, prin locurile oraşului pe care îl iubim. I-am întrebat de ce iubesc Clujul. Astăzi, Diana Calfa, managing partner la Morphoza, ne povesteşte de ce iubeşte acest oraş.
Întâmplarea m-a adus în 2003 în Cluj, în treacăt, şi tot întâmplarea m-a făcut să mă mut în Cluj definitiv în 2004. M-am îndrăgostit aici de primul ungur pe care l-am cunoscut. Însă… trebuie să recunosc: la început am urât Clujul.
Totul mi se părea lent, parcă nimic nu se mişca. Oamenii îmi păreau reticenţi, fiecare mişcare era cântărită de o mie de ori, iar acţiunea n-avea loc decât dacă era dat un termen limită „pe bune”. Venită din Bucureşti, nu cunoşteam pe nimeni aici, în afară de actualul meu soţ. Şi nu a fost deloc uşor, mai ales că eram obişnuită cu ritmul alert şi adrenalina capitalei.
Au trecut deja 10 ani – perioadă în care m-am topit în ceea ce înseamnă Cluj. Mi-am încetinit din ritm şi mai păstrez doar câteva vibraţii bucureştene. Am deschis noi orizonturi şi mi-am dobândit un nume în designul interior. Toate acestea într-un loc pe care eu, trubadur prin România, îl numesc acum: acasă! Un Cluj drag, singurul loc în are îmi doresc să-mi cresc copiii, pentru ca apoi să le dau drumul în lume. Un Cluj care m-a învăţat că a fi prudent nu e totuna cu a fi lent. Un Cluj care îmi zâmbeşte în fiecare dimineaţă.
Şi îi iubesc fiecare stradă pe care îmi port paşii!
