Bogdan-Alexandru Stănescu, autorul romanului „Copilăria lui Kaspar Hauser“, spune că această carte a pornit de la un joc de cărți folosit în sesiunile de psihologie aplicată.
Romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser“ a fost lansat, ieri seară, în Grădina Cărturești din București. La evenimentul de lansare, alături de autor, au fost prezenți Virginia Costeschi, Carmen Mușat și Cezar Paul-Bădescu.
Romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser“ a fost publicat recent în colecția „Ego. Proză“ a Editurii Polirom, Bogdan-Alexandru Stănescu vorbind, la evenimentul de lansare de la București, despre scrierea acestei cărți.
„Momentul conștientizării a fost mai limpede pentru mine, anul trecut, în primăvară, când făceam terapie, și se leagă de un joc de terapie. E un joc special pentru aceste sesiuni de psihologie aplicată, cu niște cărți de joc cu niște figuri foarte ciudate“, a povestit Bogdan-Alexandru Stănescu, precizând că la aceste jocuri se pune o pătură pe jos, pe care trebuie apoi să așezi cărțile, care simbolizează diferite persoane din viața ta.
„Interpretarea ei (a terapeutei, n.r.) pur și simplu m-a zăpăcit. Cred că de acolo a pornit narațiunea din carte. De acolo au pornit și distanțele dintre mine și unele personaje. De exemplu, mama era foarte departe de mine pe covorul ăla, deși e vorba de un om care m-a crescut singur. Tătuțu, personajul de la care a plecat el, era lângă mine. Tatăl meu era în afara covorului. Și tot așa. Și am început să mă gândesc, am devenit obsedat de jocul acela de cărți“.
Unul dintre personajele importante din carte este Tătuțu, despre care Bogdan-Alexandru Stănescu spune că a fost un super erou.
„Am avut norocul de a cunoaște un super erou. Nu tututor ni se întâmplă. Mi-a arătat lumea. De asta e el figura centrală. El povestea foarte mult, avea darul acesta al narațiunii libere și orale. Pe mine mă fascina felul în care îi fascina pe alții. Ăsta a fost pariul meu: dacă îmi iese măcar 10% din ce avea acest personaj real înseamnă că am reușit“, a mai spus Bogdan-Alexandru Stănescu.
De asemenea, Bogdan-Alexandru Stănescu a precizat că romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser“ e legat de volumul său de poeme „anaBASis“, dar și de o colecție de la editura Art.
„E legat de anaBASis. E ieșit de acolo. Are ca trambulină niște texte scrise pentru colecția aia de la editura Art care se numea «Prima mea…». «Prima mea pereche de blugi», «Primul meu job». Cred că, de fapt, acolo a început, de la «Primul meu job». Voiam să povestesc despre o seară în care am vândut casete la metrou la Tineretului, dar mi-am dat seama că scriam, iar seara aia devenea o săptămână, săptămâna devenea o lună, era un job în cel mai pur sens al cuvântului, deci făceam ficțiune și am vândut-o ca ficțiune și mi-am dat seama că merge proza“, a mai spus Bogdan-Alexandru Stănescu.
Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sunt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate „Copilăria lui Kaspar Hauser“, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi.
Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vâscoasă a melancoliei.
Despre romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser“, Virginia Costeschi a spus că prezintă tipologia adolescentului bucureștean din anii ’90.
„M-a răscolit, m-a întristat, m-a amuzat, mi-am adus aminte de anii ’90, care cred că pentru generația care s-a maturizat în perioada aia a reprezentat o nebunie, o trecere de la agonie la extaz, de la planuri mărețe la cea mai cumplită deznădejde. Cred că Bogdan-Alexandru Stănescu a scris nu o carte despre un anume Bobiță, ci a descris, cumva, tipologia bucureșteanului care trecea în acea perioada de la adolescență la maturizare și care își trăia cu intensitate fiecare moment. Mie mi s-a părut că, de când a scris anaBASis, Bogdan avea în minte și în suflet cartea asta, pentru că există acolo un poem care parcă este scheletul acestei cărți“, a spus Virginia Costeschi.
La rândul său, Carmen Mușat a declarat: „E o carte foarte puternică. O carte în care personajul principal se maturizează, crește, descoperă lumea, descoperă viața. O carte în care există foarte multă realitate, realitate extrem de dură, și foarte multă poezie. O narațiune palimpsest, în care e foarte multă materie memorialistică, dar sunt și foarte multe aluzii livrești, pentru că personajul e construit nu doar din amintiri și din impresii decupate din copilăria autorului, ci și din foarte multe citate pe care Bogdan Alexandru Stănescu le inserează în narațiune, fără ostentație însă“.
Prezent la eveniment, Cezar Paul-Bădescu a vorbit despre cel mai puternic personaj din volum, Tătuțu.
„Cartea este despre o lume a tranziției, o lume a mahalalei, a graniței, pe care Bogdan o surprinde extraodinar. Exponentul acestei lumi, cel care o definește foarte bine și, de altfel, mi se pare că e personajul cel mai puternic din volum, în afară de personajul narator, este Tătuțu. Tătuțu este un personaj foarte puternic și e memorabil de-a dreptul. În el se află combinația dintre abjecție și fascinație, și această combinație definește însăși lumea aceasta de care vorbește Bogdan. O lume în care nu se întâmplă nimic, deși e plină de promisiuni. O lume plină de potențialități“, a spus Cezar Paul-Bădescu.
Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe când era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…“ de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul „Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc“ (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul „Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul“ (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul „Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam“, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, „anaBASis“ (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2012 este doctor în literatură, cu teza „Emil Botta: Ars moriendi“. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch şi Paul Auster.
