Round and round we go, where it stops nobody knows repetam noi amuzate în cor pe caruselul din parc. Cincisprezece ani amețitori mai târziu, timpul s-a oprit în același loc, tot în compania prietenei mele dragi, cu noi povești, vise și striații spirituale. Îmi spune că se va întâmpla în luna mai, sperăm că într-o zi cu soare și parfum proaspăt de cireși… și uite așa-mi dobândesc eu capitalul rol de domnișoară de onoare.
În bunul spirit al educației mele bilingve, mi-am amintit imediat de tradiția englezească care spune că mireasa are tot norocul din lume dacă în ziua nunții poartă:
Something old,
something new,
something borrowed,
something blue,
and a silver sixpence in her shoe
După plutirea ei romantică, visările exaltate și multe paletare de culori, sute de reviste glossy și mostre de invitații studiate, mi-am dat seama că ne mai lipsește doar acel ”old” de blazon, menit să-i poarte noroc lui R., iar eu trebuia să-l găsesc. A început astfel căutarea vechiul care trebuia să aibă fler, suflet și personalitate, trebuia să fie vintage.
Dar nu tot ce e vechi e vintage, știam eu ca și o respectabilă pasionată de estitică. După multe vizite de târguri de antichități și bloguri tematice, ieșiri în cafenele cu personalitate, rătăciri prin lecturi îngălbenite și filme de epocă, am înțeles că vintage-ul autentic însemnă mai mult și e destul de greu de obținut. Vintage înseamnă istorie, dar și prezent, ceva patinat de timp, dar vibrant, ceva peste care se scurg anii doar pentru a căpăta și mai mult farmec.
E un obiect mic sau mare, un loc, poate fi chiar și un suflet, care-și îmbogățește povestea mereu, care emană un quelque-chose fascinant cu personalitate și profunzime, boem dar multicolor. Vintage sunt cărțile dintr-un anticariat, răsfoite de multe mâini și cu notițe suprapuse, vintage e setul de porțelanuri Royal Copenhagen, dantela florală a unui evantai și exponatele victoriene ale unui târg de antichități ori oser. Vintage poate fi ceva vechi și cu însemnătate, dar la fel de bine un remake al originalului, un simbol al conceptului în sine, așa cum un flap bag à la Coco Chanel va fi veșnic clasic, chiar dacă e cusut azi.
Ceva de odinioară, ușor prăfuit, dar cu șarm vădit și stălucire misterioasă… încă n-am găsit acest ”old”, dar îl caut încrezătoare ca să completez cu succes trusoul lui R. Va fi exact ca o prietenie frumoasă, cu o poveste, multe trăiri și amprente, care pulsează mai viu cu fiecare trecere. Sugestiile originale sunt binevenite!
Sursă foto: www.etsy.com
Autor: Simona Dordea