Sunt puține locurile în care să regăsim constant aceeași atmosferă, aceleași servicii de calitate, mâncăruri bine pregătite și atent alese în meniu. Și cu siguranță restaurantul VIA este unul dintre ele. Nu l-am ales întâmplător ca subiect de Cover Story, ci pentru că este restaurantul meu preferat și am fost curioasă să aflu povestea locului în care revin de fiecare dată cu atâta plăcere.
Pe Julia Peter, doamna care a creat VIA, sigur o cunoașteți. E prezența discretă din restaurant, care se asigură că totul decurge lin și frumos, astfel încât să pară o joacă de copii managementul restaurantului. Puțin știu însă că totul a pornit de la pasiunea pentru gătit a Juliei și de la încurajările prietenilor care i-au apreciat ospitalitatea și talentul.
De la pasiunea pentru gătit până la ceea ce se numește acum Restaurant VIA a fost însă cale lungă. Daca la început a cochetat cu deschiderea unei firme de catering, unde valoarea adăugată să fie mâncarea bună, “cinstit gătită” cum ne spune Julia, planul a fost dărâmat de autoritățile care au decis să nu mai acorde autorizație pentru firmele cu bucătăria într-un apartament.
În 2002 a decis să cumpere o casa în care să gătească ea personal și cum planetele se alinează așa cum trebuie, și Julia a reușit să finalizeze în mai puțin de 3 ore prima ei experiență imobiliară. Nu a putut spune NU casei monument istoric din secolul al XVIII-lea, unde pivnița dezvăluia mult potențial. “Era perioada pivnițelor, perioada în care Diesel trona în Cluj și unde potențialul unui local era cumva egal cu pivnițele pe care le deținea”. În mai puțin de o lună a devenit proprietara căsuței mici cu ancadramente de piatră la ferestre, în care mai demult clujenii aduceau cârnații la afumat.
[easyrotator]erc_80_1373956689[/easyrotator]
Asta pentru că imobilul a fost deţinut de Bartha Miklós, măcelarul de pe strada Napoca și pivnița casei era plină de cârnați și varză pusă la murat peste iarnă. “Când te gândești că nu de mult Prințesa Margareta a luat masa la VIA, în chiar pivnița plină de varză murată. Oare ce ar fi spus despre asta bătrânul Bartha?”, se întreabă Julia.
[easyrotator]erc_43_1373913333[/easyrotator]
Foto: Chris Nemeş
De la achiziția imobilului și până la deschiderea restaurantului VIA au trecut 8 ani. E mult? E puțin? “Am făcut lucrurile așa cum am simțit și cum am putut să le fac. Și din toate cel mai mult mi-a plăcut această etapă a construcției. Fiind o clădire monument istoric a durat aproape 3 ani să obținem toate autorizațiile, după care ne-am apucat de reconstruit imobilul. Am fost zilnic acolo în șantier și cum aveam mulți prieteni arhitecți și artiști plastici, se oprea aproape tot timpul cineva pe la noi și povestind mai găseam idei și tot felul de soluții prin care întregul începea să prindă contur. De fapt nu pot spune că acest restaurant are un autor, sau mai exact nu are un singur autor. E un proiect la care au contribuit puțin câte puțin toți cei care îmi sunt apropiați sau care au avut curiozitatea să ne treacă pragul în timp ce construiam”, ne povestește Juli.
[easyrotator]erc_67_1373913542[/easyrotator]
Foto: Chris Nemeş
Și dacă v-ați gândit că numele restaurantului vine de la vița de vie frumos cățărată pe terasă să știți că vă înșelați. Sculptorul Călin Dăian a fost cel care a ghicit numele potrivit pornind chiar de la numărul străzii: 6. De fapt reprezentat grafic VIA e un 6 urmat de un alt 6 întors invers. Iar logo-ul e desenat de graficianul Ana Botezatu, un alt artist care a intrat în povestea VIA.
Atmosfera pe care a reușit să o creeze, locația și poate toată investiția care s-a făcut pe Micul Klein a determinat și schimbarea parcursului inițial. Julia a decis că nu va găti ea și că dorește mai mult un bucătar chef care poate face artă din gătit, ea urmând a-l seconda în a asigura acele servicii importante pentru poziționarea direct în topul restaurantelor din Cluj.
Și cum lucrurile făcute bine necesită timp, răbdare, consecvență și… informații, Juli a revenit la școală. Managementul Restaurantelor în Budapesta, locul în care în 2009 a revenit să caute un bucătar. “Se simțea deja criza și au venit la interviu peste 20 de bucătari dispuși să se mute în Cluj, însă nu am simțit la nici unul că ar fi potrivit pentru noi. Am decis să las anunțul în ziar și cine e interest să vină în Cluj pentru interviu. A venit și un cubanez, Oscar Delgado, simpatico și cu o poveste de viață foarte interesantă însă nu ne-a impresionat la testul culinar. În toamna lui 2009 a venit Naday Egon, și atunci am știut că am găsit persoana potrivită. Ne-a cucerit cu un somon tartar, preparat care a și rămas în primul meniu al restaurantului”.
[easyrotator]erc_84_1373913804[/easyrotator]
Foto: Radu Sălcudean
După încă aproape 4 luni de teste pe meniu și la 8 ani de la cumpărarea imobilului, Restaurantul VIA și-a deschis poarta și pentru noi. Locația frumoasă din toate punctele de vedere, atmosfera plăcută și primitoare, meniul, echipa constant și serviciile au făcut ca restaurantul să devină o alegere firească pentru cei care își doresc doar experiențe plăcute.
Și mai există un secret! Secretul e chiar Julia Peter, doamna care a reușit să contruiască încet dar sigur un restaurant după chipul și asemănarea ei. E o prezență discretă, caldă și plăcută, rafinată. Emană bun gust și bun simț. Și toate acestea se simt în spiritul VIA! Acum am înteles de unde vine oaza de normalitate pe care o simt de fiecare dată când revin în acest restaurant.
Iar dacă nu ați ajuns până acum la VIA, ar fi timpul să o faceți. Vă recomand un cheesecake la desert, probabil cel mai bun din oraș. Trebuie să recunosc e partea mea favorită din meniu și nu m-am putut abține să nu o întreb pe Julie de unde are rețeta. “E dintr-o carte de bucate pe care am adus-o din Anglia și pe care, fără să vrem, am îmbunătățit-o. Când testam rețeta, s-au încurcat 2 borcane la ingredient și a ieșit….ce a ieșit: un cheese cake mai bun.” Nu știu ce borcane cu ce borcane s-au încurcat dar și de mi-ar ieși la fel de bun acasă, nu compensează atmosfera placută de pe terasa VIA.
Și iată încă o poveste care ne arată că e nevoie de timp și răbdare, de oameni care pun suflet în ceea ce fac, poate și de o stea norocoasă pentru a crea ceva deosebit. Iți mulțumim, Juli, pentru VIA de care ne bucurăm cu toții!
Pe curând,
Diana
Credite foto: Chris Nemeş, Radu Sălcudean
