„Un chimist, un explorator, un cercetător și un diplomat privat intră într-un bar.”
Nu-i început de banc, ci povestea speakerilor invitați la #TheFutureofBeauty, reuniți în spațiul bistro-ului convertit în galerie de artă de la The Great Hill, în Cotroceni.
De ce un profil atât de puțin predictibil pentru un subiect aparent legat de estetică? Pentru că frumusețea, de la percepție la monedă simbolică, de la indicator discret de status la construcție identitară, de la instrument de magnetizare a atenției la diferențiator, operează pe toate faliile societății și în toate categoriile unde brandingul face diferența.
Seara a debutat cu un tribut adus frumuseții italiene, inspirat de Peroni, partenerul evenimentului, printr-o proiecție cu studii de caz epice, de la Lavazza la Bottega Veneta, într-o punere în scenă unde fântânile Peroni și albastrul lor inconfundabil au făcut casă bună cu spectacolul cromatic din lucrările lui Dumitru Macovei și, prin referințele mitologiei romane, cu abundența în cheia scenaristei și pictoriței kyivene Kata Rudakova.
“Peroni este un brand iconic pentru felul în care stilistica italiană transformă frumusețea în atitudine, gest social și cultură vizuală. Ne-a bucurat să susținem TheFutureOfBeauty, un studiu viu, construit din patru perspective despre frumusețea ca esență, în haina unei conferințe a Creative MBA-ului de la #TheAlternativeSchool”, a declarat Gabriela Crețu, VP Sales, Ursus Breweries.
Alături de un public interesat de estetică împuternicită de sens, CMOs, creatori, diplomați, brandologi și bursieri ai #TheAlternativeSchool, invitații evenimentului au decorticat tema, navigând teritorii deloc previzibile.
Alex Duarte: frumusețea ca eșafodaj
Alex Duarte, cercetător, surfer, profesor universitar și analist al percepției, a vorbit despre frumusețe în postura ei de coloană vertebrală: structură, arhitectură, armătură peste care „vizibilul” se așază abia la final. Demonstrația lui a driblat printre discipline cu nonșalanța unui baschetbalist de primă ligă, de la branding de destinație la modă, aducându-i în joc pe Stefan Sagmeister, Caravaggio sau Kandinsky, amintind publicului că, înainte de a crea frumusețe, trebuie mai întâi să devii un consumator vorace de cultură.
Pentru că fiecare nație și fiecare brand cu vibrație locală are o amprentă distinctă când vine vorba despre frumusețe, Alex, născut în Lisabona și devenit călător planetar, a povestit, pornind de la studii de caz expresive, despre perspectiva portugheză, despre frumusețea capturată în moment și despre „imperfectul” ei ca formă de unicitate.
Cristina Scomoroscenco – Mintea din spatele Frumusetii
Cristina Scomoroscenco, chimistă și co-fondatoare Chanand, a povestit parcursul ei intens și nu mai puțin fabulos: de la adolescența în Moldova, marcată de disconfortul unei acnee încăpățânate, până la momentul în care a înțeles că, într-o piață care abundă în produse și promisiuni, soluțiile cu adevărat tangibile sunt, de fapt, greu de găsit.
Așa a început să creeze, mai întâi modest, apoi tot mai asumat, odată ajunsă la facultate, mixuri și formule capabile să ajute vizibil pielea „sub asediu”, fie că vorbim despre coșuri, îmbătrânire sau pete pigmentare.
Pasiunea pentru subiect nu doar că a ajutat-o să ajungă la un ten de poster 3D, dar coerența cercetărilor și impactul rezultatelor au adus-o în proximitatea Cristinei Bâtlan, style icon, business angel și, în cele din urmă, parteneră în aventura Chanand.
Astăzi, brandul este prezent cu succes în Elveția, UK și Europa, în clinici și pe platforme premium, iar conformitatea cu California Proposition 65, unul dintre cele mai exigente standarde din lume în privința ingredientelor și siguranței, funcționează ca o garanție pentru o clientelă educată, atentă și greu de sedus doar cu promisiuni bine ambalate.
Adi Bulboacă – Despre frumusețea inaccesibilă
De o onestitate dezarmantă, Adi Bulboacă a povestit cum pasiunea pentru alergare și pentru lumea ultramaratoanelor în condiții extreme a apărut într-un moment de cumpănă, când nu mai era sigur că fotografia rămâne destinația lui pe viață.
Cursele Ultra în perimetrul arctic, unde trebuia să alerge sute de kilometri la -30 de grade, dar și universul fascinant al celorlalți alergători, care l-au inspirat să realizeze un film documentar, au devenit declanșatorul unei confirmări profunde: aceea că „a privi prin lentilă pentru a împărtăși celorlalți” rămâne amprenta lui identitară.
Dovada vie a venit în momentul în care a renunțat la una dintre curse pentru a fotografia un spectacol celest, creat de lumină în context polar, chiar dacă această alegere a venit la pachet cu degete înghețate și dureri comparabile cu cele de măsele.
La fel de adevărat este că prezența în teritorii aproape inaccesibile a devenit, pentru el, o a doua natură. Iar fotografia în lumi unde puțini ajung nu mai este doar experiment, ci parte din ADN-ul lui.
Teodora Migdalovici – Young Lady și frumusețea în cod identitar
Comprimând 21 de ani în 30 de minute, Teodora Migdalovici a vorbit despre demersurile de diplomație privată construite în jurul promovării României talentate în medii internaționale, din perspectiva legăturii profunde dintre identitate și creativitate. De la mecanism de supraviețuire la mecanism de asumare a sinelui, creativitatea a funcționat, pentru primele generații de români care au călătorit și au lucrat la intersecția cu Vestul după Revoluție, ca o formă de recuperare a demnității, dincolo de bagajul de culpabilitate, rușine sau complex cultural resimțit adesea în contactul cu lumea occidentală.
Dincolo de educație ca platformă de reset identitar, ea a descris povestea din spatele ediției românești a Ladies First, publicația în limba engleză dedicată talentelor excepționale, cu o atenție specială pentru doamnele ideilor. Proiectul a servit ca instrument de lobby pentru prezențe românești în programul See It Be It și, prin impactul generat în piețe internaționale, a deschis drumul către maparea altor industrii creative, din culturi mai puțin înțelese sau vizibile. Astfel, demersul s-a extins către cartografierea unor ecosisteme creative din Cairo, Istanbul, Tel Aviv, Beirut și Dubai.
Concluzia, la 11 ani de la lansarea primei ediții #LadiesFirst, este că lumea s-a schimbat, iar reputația româncelor continuă să fie prinsă între clișee vechi și proiecții noi, uneori la fel de toxice. De la imaginea „celor mai înzestrate curtezane ale Europei”, la cea a „șeherezadelor contemporane” din videochatul planetar sau a „frumușelelor” invitate să ridice decorativ vibrația unor cercuri de influență, inclusiv cele citate în Epstein Files (unde numele României este invocat de peste 800 de ori, potrivit Euronews România), devine evident că ceva trebuie făcut.
Nu doar pentru a adresa clișeele, oricât de incomode ar fi ele și oricât de adevărată ar rămâne observația uneia dintre participante, că „fără foc nu iese fum”, ci și pentru ca generația de până în 35 de ani să descopere că există mai multe feluri prin care poți ajunge la primul milion de euro la 30 de ani. Talentul, pasiunea, expertiza și efortul susținut sunt o alternativă reală, așa cum a demonstrat și povestea Cristinei Scomoroscenco, veritabilă exponentă a referinței Young Lady.
Prezentarea Teodorei s-a încheiat cu o invitație colectivă adresată audienței: aceea de a propune nume valoroase pentru Young Lady și de a susține un demers prin care exponente remarcabile ale inteligenței românești, cu vârste de până în 35 de ani, pot beneficia de mentorat, personal branding, colaborări cu make-up artiști, hair designeri și fotografi români excepționali, urmate de promovare în medii internaționale, prin lansarea revistei la festivaluri de creativitate și evenimente globale de business, generând un narativ actual și relevant, despre românce de excepție pe scenele lumii.
