Povestitori, muzicieni, pictori, scriitori, oameni în căutarea unei oaze de linişte în tumultul cotidian păşesc duminică de duminică la Grădina Botanică. De câte ori simt nevoia de a-mi reîncărca bateriile (or fi ele Duracell, dar mai cedează), mă trezesc în drum spre singurul loc colorat, ferit de aparenţe şi goliciune, pe care îl cunosc în Cluj.
Aleea de acces este mărginită de firavele lalele, iar detaliile ornamentale fac deliciul vizitatorilor. Nu-mi pot imagina o duminică petrecută cu oameni dragi sau singur într-un loc mai inspirant… câte poveşti au început aici, „cereri de prietenie”, sau în căsătorie… câte nu şi-au găsit sfârşitul, însă fiecare a fost mai frumoasă, dat fiind mediul înconjurător.
Datorită reliefului variat, în Grădina Botanică puteţi admira plante de câmpie, din Munţii Himalaya sau zona Mediterană.
Savurez cu aceeaşi încântare fiecare seră, climă umedă şi caldă, plantele exotice, de fiecare dată când mi se face dor de ducă… În locul unui zbor de 10 ore până la verdele sublim de Tailanda, îmi încânt privirea cu verdele de seră, cu vibrantele culori ale florilor tropicale din cele mai îndepărtate colturi ale lumii.
La umbra copacilor mă aşez o băncuţă cu o carte în mână… şi uit de mine…
Surse foto: ecomagazin.ro,
