Se numea Serenissima sau Republica Sf. Marcu şi era una din cele mai celebre puteri navale ale continentului. Faima sa a început cu 800 de ani în urmă, iar contextul politic de atunci a făcut ca Veneţia să fie în măsură să îşi impună un spirit puternic de independenţă, devenind un remarcabil Oraş-Stat. Nu a avut posibilităţi pentru o exploatare agricolă a ţinutului, însă pescuitul, comerţul şi cultura au fost, dintotdeauna, atuuri care i-au conferit un renume distinct în această parte de lume. În Epoca Luminilor, ea s-a numărat printre cele mai rafinate oraşe ale Europei, cu o mare influenţă în rândul artelor, literaturii şi, mai ales, al arhitecturii.
Farmecul de odinioară al acestui veritabil reper comercial şi cultural al continentului se mai poate citi şi azi pe zidurile clădirilor din cele şase cartiere care compun Oraşul Gondolelor şi al Artelor deopotrivă. Măştile colorate care inundă străzile cu ocazia renumitului Carnaval ce impulsionează spiritul urbei, capodopere arhitecturale precum Catedrala San Marco din piaţa cu acelaşi nume, Palatul Ducal, Arsenalul, Fondaco dei Turchi, Palazzo Vendramin-Calergi, Chiesa degli Scalzi, San Stae sau cele 416 poduri – ce se admiră traversând Canal Grande şi Canale della Giudecca – reprezintă încă mărturii vii despre gloria modernităţii unui oras care, de-a lungul timpului, a tot scris istorie. Ecourile sale se simt şi azi, mai ales într-o anumită parte a anului.
Bienala de Artă, organizată în acest loc încă din a doua parte a Epocii Romantice, la fel ca şi cea de Arhitectură, inaugurată începând cu anul 1994, nu fac decât să reamintească tuturor un adevăr incontestabil: Veneţia rămâne un punct de referinţă în manifestările de artă şi arhitectură deopotrivă. Anul acesta, când continentul păstrează un remember vis-à-vis de începutul primei conflagraţii mondiale de acum un secol, celebrul arhitect danez Rem Koolhaas, a propus ca subiect de meditaţie – pentru creaţiile ce urmau să fie expuse la Bienala de Arhitectură- o temă mai specială: Fundamentals. Absorbing modernity, 1914-2014.
De fapt, la 100 de ani de la un război devastator care a plasat omenirea pe noi fundamente, redefinind, astfel, identităţile naţionale, unul din cele mai distincte nuclee culturale şi artistice ale Bătrânului Continent, fascinanta Veneţie, a lansat o provocare irezistibilă. A fost vorba despre o invitaţie adresată arhitecţilor Europei de a exprima, prin proiectele lor, mesajul unor identităţi naţionale care se redescoperă în contextul noii modernităţi sub cupola globalizării.
România a fost reprezentată printr-un proiect original, sugestiv intitulat: Exploring Identity: the nomadic archives of Romanian modernity, creaţie a arhitecţilor: Emil Ivănescu, Olivia Zahalca, Laura Iosub, Carmen Tănase, Elena-Loredana Mihali şi Marius Danciu. După cum autorii înşişi au mărturisit, pentru a-şi duce la bun sfârşit iniţiativa, au avut în vedere un discurs oficial observat printr-o istorie a pavilioanelor naţionale ale României, dar şi un altul ce are la bază arhitecturile transgresive, adică exemple aparte care au pus între paranteze discursul oficial identitar prin arhitectură.
Din interacţiunea celor două direcţii, dar şi în funcţie de modul cum idei ca de pildă: tradiţie, folclor, experiment, avangardă au fost integrate în mai sus menţionatele expozee s-a realizat o panoramă a modernităţii româneşti, luând nevoia de identitate ca fir călăuzitor. Într-o atare manieră de lucru, s-a reuşit conceperea unui „dispozitiv” sau a unei arhive nomade, în fapt „o metaforă a unui arhitect global care-şi crează propriile arhive subiective purtate oriunde lucrează în lume”. Demersul arhitecţilor români a vizat crearea unui spaţiu al contrastelor, o trecere de la trecut la prezent într-o formă bruscă, similar istoriei românilor. Trecutul a fost reprezentat prin imagini de arhivă, iar prezentul prin Vid, adică un univers fără constrângeri, un spaţiu al meditaţiei în care fiecare este liber să îşi creeze o experienţă, o nouă modernitate ce trebuie doar imaginată.
Să savurăm deci esenţa inimitabilă a oraşului, să ne legănăm în ritmul gondolelor de pe canale, să admirăm vestigiile pavilioanelor de artă şi arhitectura din Giardini şi Arsenale, să ne plimbăm în paşi de dans prin Piaţa San Marco sau să ne pierdem în vacarmul măştilor colorate din perioada Carnavalului. Serenissima Venetia …
Surse foto: aerolines.ro, familytravel.ro, alltur.ro, amaryllistour.ro, uia.archi
