Gândul meu de astăzi este plin de entuziasm și speranță datorită unui eveniment care va avea loc pentru prima dată în România într-o școală particulară, în care o comunitate mare se adună să celebreze absolvenții primei promoții într-un mod deosebit.
Azi, pe ritmuri de cup song, alături de Alexandra Ungureanu, vor cânta peste 150 de elevi și profesori, special pregătiți pentru o zi a bucuriei.
Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sufletul unui dascăl inimos, deschis, care știe că muzica, odată pătrunsă în tine rămâne acolo pentru totdeauna.
De ce vorbesc despre asta acum? Totul este posibil pentru că în urma cu 500 de ani, oameni speciali, bărbați, s-au gândit să înființeze în Anglia primele școli particulare pentru băieți. Într-o lume care nu știa încotro va merge, și-au dat seama că investind în educația băieților lucrurile vor evolua și vor ajunge departe – așa au luat naștere primele boarding schools for boys în Anglia secolului XIV și XV.
Datorită lor și datorită curajului de a vedea că educația poate schimba lumea, s-au născut lanțuri întregi de școli particulare de elită care astăzi schimbă lumea. Primele școli Coed, în care au început să aibă acces și fetele, au apărut în secolul XX. Sute de ani, educația particulară a fost dedicată unei clase speciale, dominată de bărbați. Această lume există și astăzi: sunt școli care formează caractere puternice, ne putem gândi astfel la: Eaton, Harrow on the Hill și multe altele.
Revenind la poveste, azi, în prima școală boarding și Coed din România, copiii cântă și se bucură, iar prima generație își va lua zborul, totul făcându-se pe ritmul melodiei When I’m gone, un simbol al unui sfârșit și bucuria unui început.
În lumea largă, școlile particulare au fost motor de schimbare într-o lume dedicată bărbaților. Astăzi sunt motor de schimbare într-o lume dedicată fetelor și băieților. Așa cum lumea evoluează, evoluează și educația, dar și modul în care aceasta privește viața.
Gândul meu pentru voi se va transforma de astăzi în reflecția săptămânii: dacă astăzi ați cântă cu toții cântecul Alexandrei Ungureanu, When I’m gone, cum credeți că va arăta viitorul? Cum arată pentru voi momentul în care lăsăm ceva în urmă ca să clădim altceva?
Surse foto: