Alin Stanciu a început cu antreprenoriatul în ale telecomunicațiilor în Cluj, pentru a devia mai târziu spre zona de media și publicitate. A lansat revista J’adore, care s-a asociat grupului Realitatea Cațavencu. A manageuit proiecte precum Cj24Fun și Radio Guerrilla Cluj. Din 2006 s-a mutat în Bucuresti unde a lansat la nivel național revistele J’Adore și Shopping Report, și site-urile shoppingnews.ro, proprietaticluj.ro.
Cui nu i-ar plăcea să aibă un astfel de background care să-l propulseze în domeniul modei într-un mod deloc superficial, care aduce profit?
Alin Stanciu va fi prezent la Hotspot Fashion: Retail meets ecommerce în 26 octombrie, pentru a le spune participanților ce ar fi vrut și el să afle înainte să se apuce de antreprenoriat. Tips and tricks în realizarea business planului poate fi util pentru oricine.
De la dealer GSM, la reviste, radio şi nu în ultimul rând FashionUp – primul mall online din România. De unde inspirația pentru atât de multe domenii?
E într-adevăr o paletă diversificată de proiecte, pe unele le-am ales eu, altele m-au ales ele pe mine. Glumind, aş putea spune că multivalenţa asta ține de zodia mea (pești), în realitate, toate au fost proiecte din zona mea de interes/experiență, proiecte care îmbinau într-un mod plăcut mie, marketingul și cunoștințele tehnice. Oportunitatea a fost întotdeauna un factor decisiv pe care l-am luat în calcul.
Dintre toate proiectele, care vă este cel mai aproape de suflet?
Cu siguranță FashionUp, un proiect pe care l-am ‘copt’ vreo doi ani, până la momentul în care mi-am zis: ‘destul cu ideile care devin idei bune doar în momentul în care altcineva le validează și implementează’. În plus FashionUp e business-ul care are toate ingredientele pe care mi le-aș fi dorit:
E comerț b2c, cu beneficiul imediat de a nu depinde de un număr limitat de clienți și cu posibilitatea realizării unor cifre de afaceri semnificative.
Oportunitățile de internaționalizare a business-ului.
Deși e un retail până la urmă, e un retail care se bucură de cel mai captivant canal de marketing, Internetul. Asta implică dinamism, tehnologii noi, o doză bună de imaginație și accent pe comunicarea interpersonală. Pe scurt, multe, multe provocări.
Vindem produse care ne plac, ne bucură, produse pe care le cumpărăm adeseori.
Ați început antreprenorialul în Cluj, iar proiectele v-au dus către Bucureşti. Este Bucureștiul mai propice ca piață pentru afaceri? Credeți că se pot dezvolta proiecte mari și în Cluj, sau ora exactă se dă în capitală?
Pe mine m-a dus la București nevoia de conexiuni, dar mai ales nevoia de a învăța de la alţii. Dacă vorbim de publishing sau de e-commerce, cu siguranță că Bucureștiul e mai propice dezvoltării de proiecte naționale, existând aici o polarizare de headquarter-e sau de know-how, deci, dacă ar fi să dau un singur răspuns, aș zice că da. Totuși, există și downside-uri cum ar fi: costuri de start-up mai ridicate, fluctuație mai mare de personal specializat, o piață mai competitivă și, implicit, mai greu de penetrat etc.
Nu e însă o regulă generală, de exemplu e mai simplu să lansezi un business local sau regional în Cluj pe care, după maturizare, să îl extinzi la nivel național. Dacă ești un start-up din zona ‘business intelligence development’ sau chiar producție, n-ai motive să faci asta sub presiunea costurilor din București, poți s-o faci mai bine din Cluj. Am văzut că în zona Software & IT Clujul e fruntaș.
Pentru cei cărora le este greu să dea Clujul pe București, ce-i sfătuiți?
Îi sfătuiesc, dacă vor să facă business, să nu facă ce le zice inima, ci ceea ce le zice mintea. Pot începe chiar cu o simplă analiză SWOT care îi poate ajuta să ia decizia corectă.
Ce părere aveți despre cum s-a dezvoltat Clujul? Sunteți la curent cu ce se întâmplă, vă gândiți să vă întoarceți?
Nu mai sunt conectat cu piața economică din Cluj de vreo 5 ani, urmăresc doar cu plăcere știrile din județ și mă bucur când aud povești de succes din orașul meu natal. Privit de la suprafață, Clujul îmi pare că a înflorit, ultima dată când am fost în Cluj m-am simțit turist într-un oraș din Austria. Influențat fiind probabil și de șederea la un hotel de pe C. Turzii, cu o piscină superbă la ultimul etaj, cert e că m-a încercat un sentiment destul de contradictoriu când potriveam imaginile prezente cu cele din amintirile mele. Și, dacă pe mine m-au încercat trăirile astea, e inutil să vă mai spun ce părere aveau persoanele din București cu care eram. Cireașa de pe tort a fost urcarea în turnul catedralei Sf. Mihail, lucru pe care nu l-am făcut când domiciliam în Cluj și pe care îl recomand cu căldură. Ca să concluzionez, din punctul de vedere al turistului, Clujul e mult mai frumos decât era acum cinci ani.
Legat de o potențială întoarcere, aș spune mai degrabă că nu, deși mi-am păstrat o doză bună de accent, precum și domiciliul din buletin, (a) la Cluj. Probabil și pentru că dă tare bine la București când ești din Cluj; cred că dacă s-ar face un top al simpatiilor, clujenii ar fi de departe pe primul loc în opinia bucureștenilor. Paradoxal însă, reciprocitatea nu funcționează.
Revenind la FashionUp, ce ați cumpărat ultima oară de acolo? Sunteți pasionat de shopping?
Acum 2 săptămâni mi-am cumpărat o pereche de pantofi din piele Otter dintr-o campanie de lichidări, la un preț foarte mic (cred 150 lei), pe care o să îi pun alături de celelalte 5 perechi de pantofi de piele negri. Oarecum cred că v-am răspuns și la întrebarea a doua. Nu sunt pasionat de shopping la modul ‘patologic’, să zicem că doar apreciez genul ăsta de cumpărături mai mult decât alții.
Cum ați crescut FashionUp și cum ați reușit să-l scoateți în afara granițelor?
Secretul a fost un mix propice de experiență, finanțare, management corect și dedicare, împreună cu un business-plan inițial destul de echilibrat și realist. Internaționalizarea e tot o etapă din business plan-ul inițial și e, cumva, ușurată de specificul business-ului (folosirea internetului), până la urmă vorbim despre aceiași ‘stakeholderi’: Google, companii de curierat, online marketing etc. Mai multe răspunsuri la întrebarea asta veți primi la TeComm.
Care sunt asemănările și deosebirile pieței din România cu cea de afară?
Considerații generale mă feresc să fac; legat de e-commerce pot să vă spun că noi am deschis operațiunile FashionUp doar în Bulgaria și Ungaria, iar după primul an nu am observat discrepanțe majore între piețe. E oarecum așa cum v-ați fi așteptat, adică în Bulgaria valoarea cumpărăturilor e puțin mai jos decât în România, iar în Ungaria puțin mai sus. Piețele au însă potențial diferit, Ungaria, deși are jumătate din populația României, are un număr dublu de persoane care chiar cumpără produse online, aprox. 2.5 milioane față de milionul estimat pentru România. De fapt, la rata de penetrare a cumpărăturilor online între utilizatorii de internet stăm cel mai prost, chiar în spatele Bulgariei.
Din punctul de vedere al preferințelor vestimentare, brandurile care vând cel mai bine sunt cele internaționale care au accesat deja toate piețele, deși am sesizat că bulgarii sunt mai atrași de hainele mai sclipicioase (cumva mai aproape de modelul rusesc), iar ungurii de calapodul german, pe când noi suntem mai atrași de fashion-ul italian sau spaniol. Dar pe asta s-o dați cu disclaimer că e doar concluzia proprie.
Un sfat pentru tinerii antreprenori?
Antreprenorialul e frumos, dar să nu uite că e cu şi despre bani, firmă e ca un organism viu care trebuie îngrijit, trebuie să îi dai cele necesare pentru ca, la un moment dat, ea să producă bani pentru acționari și pentru ea însăși. E o viziune oarecum Darwiniană asupra managementului pe care personal o împărtășesc. Și să se mai gândească ca regulă de bază pe care s-au clădit piețele financiare (corelarea directă a riscului asumat cu câștigul obținut) se aplică și în cazul lor. Cum antreprenorialul e o activitate cu grad mare de risc, i-aș sfătui să încerce să diminueze riscurile la care se expun printr-o planificare exigentă, prin activarea în zone care se apropie de cunoștințele, experiența sau pasiunile lor. Există o mulțime de predicatori, de cărți, care povestesc despre cât de simplu e să pleci de la un vis și să devii bogat. Eu nu zic că e imposibil, zic doar că dacă poți securiza cumva planurile de acțiune, dacă poți diminua riscurile, să te dedici acestui scop cu toate forțele.
Se poate învăța comerțul electronic, sau e learning by doing?
Ambele variante sunt corecte și, în opinia mea, obligatorii. Arareori ne vom trezi în postura de a inova 100% într-un business. Chiar dacă inventezi un produs, un soft sau o aplicație, tot vei fi nevoit să o promovezi, să o vinzi, să o distribui etc. Și pentru asta ai nevoie de know-how care deja există și pe care ar fi inutil să-l acumulezi ‘on the process’. Comerțul electronic se poate și el învăța în mare măsură, deja există în România mulți specialiști în zonele de dezvoltare software, online marketing și comunicare, logistică etc. Când am decis să lansez FashionUp.ro cunoștințele mele de e-commerce erau minimale și se rezumau la experiențele personale de achiziție online de IT&C, ticketing sau booking. Ca atare am făcut o cercetare preliminară solidă – este incredibil cât de multe resurse de informare ne oferă internetul-, am validat-o apoi cu o cercetare mai aprofundată sub formă mai multor focus group-uri, m-am sfătuit cu cei mai buni specialişti online ai timpurilor respective şi abia apoi am pus punct business plan-ului. Revin puţin la subiectul anterior ca să subliniez încă o dată importanţa documentării iniţiale, orice lucru pe care îl înveţi în stadiul de research se transformă în bani câştigaţi sau neirositi în fazele de implementare.
Totuşi, a-ţi face lecţiile iniţiale nu asigură succesul, creşte doar şansele de a-l atinge, în principal pentru că acumulând un know-how existent public, e foarte greu să îţi creezi un avantaj competitiv, doar toată lumea are acces la aceleaşi informaţii. Diferenţierea o face gândirea reflectivă, un concept pe care l-a dezvoltat David A. Kolb în 1984) şi care e un fel de learning by doing într-o buclă interogativă continuă: facem o acţiune, reflectăm asupra rezultatului, tragem o concluzie şi, dacă e cazul, o instituţionalizăm, corectăm procesul şi apoi continuăm bucla. Felul ăsta interogativ de a privi fiecare proces din activitatea noastră ne ajută să performam mai bine şi, într-un final, poate generă un set de avantaje competitive majore pentru business-ul cu pricina.
De ce trebuie să participe cei interesaţi de fashion ecommerce la Hotspot fashion: Retail meets ecommerce?
TeComm reprezintă pentru cei interesaţi de e-commerce o bună oportunitate de a aduna informaţiile preliminare de care vorbeam mai sus din surse validate. E ocazia de a învăţa mai repede şi mai ieftin de la alţii decât ai face-o pe propria piele sau din propriul buzunar.
Interviu realizat de Laura Opriş şi Gloria Csizer.
