Experții în corporate intelligence avertizează asupra unor efecte neașteptate ale crizei economice din 2020

În contextul declanșării pandemiei de coronavirus de la începutul acestui an, o mare parte a cetățenilor români care locuiau în afara granițelor, s-au întors în număr foarte mare în România, în unele statistici fiind vorba de peste 1 milion. Și încă vor veni în perioada următoare; statisticile furnizate publicului de Poliția de Frontiera figurează o medie de 13.000-14.000 cetățeni români zilnic pe fluxul de intrare, motivul principal fiind pierderea locurilor de muncă, dar și grija față de sănătatea proprie și a familiilor lor.

La o analiză atentă, din punct de vedere sociologic, precum și din sursele de informare publice, se constata că cea mai mare parte a celor întorși acasă sunt cetățeni români care nu erau integrați complet din punct de vedere economic și social în statele în care trăiau și își desfășurau activitatea (ne referim aici la contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, care presupun protecția statului de reședință);  aceștia nu ar fi avut motive să renunțe la eventuale îngrijiri medicale din partea unor state cu economii puternice, cu o infrastructură medicală semnificativ mai bună decât a României. De asemenea, printre cei care s-au întors sunt și cetățeni români care munceau fără forme legale, precum și membri ai unor grupuri infracționale care acționau în spațiul Uniunii Europene.

În consecință, în perioada următoare, după stabilizarea contagiunii cu Covid-19 și menținerea sub control a valului de îmbolnăviri de către sistemul de sănătate din România, țara noastră va trece printr-o criză economică și socială, atipică față de criza economică din 2009.

Apreciem că revenirea abruptă a sutelor de mii de cetățeni români (vorbim aici de forță de muncă aptă, majoritatea fiind plecați la muncă) din ultimele săptămâni va produce dezechilibre în plan economic și social, din mai multe motive:

  • dacă în ultimii ani, principala problemă a mediului de afaceri din România era lipsa forței de muncă (calificate și necalificate), în perioada următoare, din cauza dispersiei crizei economice la nivel global, ne vom găsi într-o situație neprevăzută, cea a unei cantități semnificative de forță de muncă ce nu se va putea încadra în economia locală în mod automat, întrucât va fi nevoie de o perioadă de câteva luni sau chiar mai mult până când va avea loc o repornire a principalelor sectoare din economie
  • tot din ultimele date furnizate de Ministerul Muncii, peste un milion de persoane au fost trimise în șomaj tehnic sau au rămas fară loc de muncă, până la data publicării articolului.

„Puneți-vă centurile”

După trecerea crizei de sănătate și menținerea sub control a epidemiei pe plan local, o parte dintre cei care s-au întors vor dori să revină pe teritoriul statelor în care s-au aflat înainte de declanșarea crizei (state afectate la rândul lor de criza economică), iar o altă parte vor dori să se reintegreze în piața muncii din România, însă economia locală nu va fi pregătită să asimileze numărul mare de șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă, existând posibilitatea ca acest lucru să se reflecte în creșteri statistice ale fenomenului infracționalității.

„Furtuna perfectă”

La motivele expuse anterior, se adaugă și lipsa culturii prevenției, simptomatică pentru poporul român și implicit pentru mediul local de afaceri, motiv pentru care companiile ce nu își vor concentra atenția asupra îmbunătățirii strategiilor de securitate și prevenție, riscă să devină ținte pentru potențiale agresiuni.

Mai mult, cea mai mare parte a companiilor din România nu au întocmite scenarii de criză de tipul BCP (business continuity planning), măsurile luate în aceasta perioada având un caracter experimental, adaptate pe parcurs, decidenții fiind în expectativă, urmărind politicile guvernului în perioada de criză.

De asemenea, potrivit Corporate Intellingence Agency, “criminalitatea generată de grupările infracționale de crimă organizată va căuta noi moduri de a obține venituri, preferând sectoarele cu expunere fizică scăzută și câștiguri semnificative comparativ cu infracționalitatea de „vitrină” (furturi/spargeri/tâlhării); vorbim aici de fraude în industria bancară, cea de asigurări, sectoare care vor fi ținte predilecte ale unor grupări specializate ce vor folosi modurile de operare și experiența acumulată în țările din UE pentru a-și continua activitatea pe plan local.”

„Prevenția e mai bună decât tratamentul” – medicina de business

Revenind la una dintre tarele mediului de business local, lipsa culturii prevenției, poate ar fi oportun ca acest moment să fie exploatat într-o manieră proactivă, adică întocmirea unui plan de măsuri în vederea securizării integrate a companiilor, de la bunuri/imobile până la cele incorporabile; mai mult, în această perioadă, cunoașterea ante-factum a partenerilor, a resursei umane dar și a concurenței, constituie un atu în navigarea prin ape tulburi.

Așa cum s-a arătat în criza financiară din 2008, infracțiunile de fraudă și corupție comise în perioadele de criză ies la iveală, de obicei, abia după ce se termină criza. Atunci când criza actuală va începe să se reducă, companiile ar trebui să efectueze un audit complet, cât mai curând posibil, pentru a înțelege modul în care s-au desfășurat operațiunile, dacă se confruntă cu orice fel de expunere legală și care sunt soluțiile de remediere.

Companiile ar trebui să ia în considerare faptul că vor avea nevoie de consultanță profesională sau juridică. Deși prevenția este mai bună decât tratamentul, este important ca fiecare companie să fie pregătită pentru cel mai rău scenariu. Un plan de acțiune gata de pus în aplicare le va ajuta să își limiteze eventualele pierderi cauzate de fraude.

Orice ar fi, suntem implicați cu toții în această criză și fiecare avem un rol de jucat. Consumatorii trebuie să rămână vigilenți. Companiile trebuie să se concentreze asupra prevenirii fraudei și asupra securității cibernetice, acoperind toate punctele slabe. Furnizorii de soluții trebuie să-și susțină capacitatea de a tempera riscurile care vor apărea. Împreună, putem ține piept infracționalității și va trebui să ne concentrăm colectiv eforturile și energiile pentru a pune capăt crizei cauzate de pandemie.

No Comments Yet

Comments are closed