Interviu Fierbințeanu – discuție pe uscat, la Electric Castle, cu Fierbințeanu

Te fac să dansezi, dar știu și când să te liniștească. Uneori, apelează la muzica clasică în proiectele lor. O îmbină în sound-uri electronice cum nu te aștepți. Sunt români, deși n-ai zice, însă tocmai la această preconcepție preferă ca lumea să renunțe: să nu conteze de unde ești, atunci când faci muzică. Fierbințeanu  înseamnă Gabriela Fierbințeanu (voce) și Cristian Fierbințeanu (computer, bass, voce). Noi i-am descoperit la Electric Castle și am stat de vorbă cu ei, dar știm că vin cu drag la Cluj de câte ori au ocazia.

Încercând să aflu mai multe despre voi, m-am oprit asupra informației legate de concursul Antonin Dvorak, organizat de Institutul Ceh din București, concurs pe care l-ați câștigat. Cum a fost?

Totul a plecat de la o idee bună de PR a Centrului Ceh, la 170 de ani de la naşterea lui Antonin Dvorak: 30 de muzicieni români au răspuns, în 2011, apelului de a remixa oricare dintre lucrările compozitorului. Noi am pornit de la partea a doua a Simfoniei a 9-a. Am înregistrat rapid, pe laptop, cu vocea, tema „Going Home” și am suprapus-o peste o înregistrare veche, făcută într-o biserică din America, cu un cor de emigranți care interpreta același lucru. Credem că a fost apreciată ideea.

Ca urmare a acestui concurs câștigat, în 2012 am avut două concerte la Praga, care au fost bine primite, iar în 2013 am fost invitați la Konzerthaus Berlin să prezentăm live Dvorak remixed în cadrul unui maraton muzical dedicat compozitorului ceh. Au fost niște experiențe absolut superbe.

Asta s-a întâmplat însă acum 4 ani. De atunci am făcut multe alte lucruri importante pentru noi. De exemplu, cea mai recentă melodie, cu clip, pe care vă invităm să o ascultați pe stereobeats.com.

fierbinteanu 1

Credeți că o să se piardă pasiunea pentru muzica clasică?

Răspunsul nu poate fi decât unul, cel evident: nu se va pierde. Este o temă artificială. Ar fi interesant, pe de altă parte, să apară o nouă muzică clasică.

Analogic vs. Digital. Ce păreri aveți?

Iarăși, răspunsul nu poate fi decât unul, cel evident: nu contează mijlocul folosit, ci calitatea, autenticitatea și credibilitatea actului artistic. Sunt cazuri în care o orchestră simfonică sună oribil, iar un calculator sună absolut sublim. Bineînțeles, evident și logic: contează cine dirijează.

fierbintea a

Povestiți-mi puțin despre voi. Cum și când a început proiectul?

În 2010 am cântat în formația Replace, iar din 2011 cântăm în doi, sub denumirea Fierbințeanu. Am lansat împreună un maxi single și 3 albume, cel mai recent fiind Massive Exposure, din 2014, care conține 36 de melodii ordonate alfabetic. Tot ce facem găsiți pe www.fierbinteanu.com.

Cum a fost experiența voastră la Electric Castle?

Suntem pentru prima dată la Electric Castle. Am prins cele mai încântătoare zile de ploaie. Soarele a ieșit din nori tocmai când am început noi să cântam. Am fost energetici și moderni. Lumea se uita la noi ca la nava cosmică din viitor, de pe Planeta Urșilor, venită în Techirghiolul anilor 1820. Așadar, ne-am simțit foarte bine și am primit felicitări.

Fierbințeanu la Electric Castle - foto: mahmur.info
Fierbințeanu la Electric Castle – foto: mahmur.info

Cristian, pune-mi mai multe despre Plurabelle, celălalt proiect muzical din care faci parte.

Plurabelle – este trupa în care cânt cu confratele meu iubit, Alex Bălă. Am lansat albumul de debut, Phantom Piramid, în 2014, la casa de discuri pariziană Stellar Kinematics.   Există 3 clipuri de pe acest album.

Din mai 2015 avem și EP-ul Arsenal, de pe care am extras single-ul Stay Gone.

plurabelle 2

Planuri de viitor: Atât cu Plurabelle cât și cu Fierbințeanu vrem să facem o muzică răvășitoare, personală și universală, adică o  experiență intensă, totală, pe disc și în concerte.

Diana Câmpean
Diana Câmpean

Am terminat jurnalismul și, deși ar fi putut să “mă termine” și el pe mine, mereu am mers mai departe mânată de gândul: “eu vreau să scriu!”. Și cel mai mult îmi place să scriu despre oamenii sinceri, despre cei care surprind și prin cele mai mărunte gesturi, cei care trec împăcați cu ei prin viață și care știu să viseze fără șovăieli.

No Comments Yet

Comments are closed